PDA

Arată Versiune Întreagă : Traditii, superstitii si obiceiuri romanesti de Boboteaza



florela
05-January-2011, 01:10 AM
'Sfintirea mare a apei" se poate face doar in ziua de 6 ianuarie. Doar sfintita in aceasta zi de catre preot, in cadrul unui ceremonial religios, apa capata proprietati cu adevarat miraculoase si vindecatoare. Agheasma nu se strica, ci ramane proaspata si "vie" pe tot parcursul anului, este aa‚¬Å›leacaa‚¬Å¥ de orice boala, alunga spiritele rele, purifica si curata sufletul.

Boboteaza, celebrata in ziua de 6 ianuarie, este sarbatoarea care incheie ciclul sarbatorilor de iarna, precedand sarbatoarea Craciunului ca importanta. Ea semnifica botezul lui Iisus Hristos in apa Iordanului si este sarbatoarea careia ii sunt asociate o serie de obiceiuri, datini si traditii stravechi, religioase si pagane, frumoase prin ineditul lor. In articolul de astazi iti prezentam cateva dintre traditiile si superstitiile romanesti legate de Boboteaza, dar si de ziua Sfantului Ioan, celebrata pe 7 ianuarie.

Apa reprezinta un element ce prezinta o simbolistica deosebita in ansamblul acestei sarbatori. |Sfintirea mare a apei| se poate face doar in ziua de 6 ianuarie. Doar sfintita in aceasta zi de catre preot, in cadrul unui ceremonial religios, apa capata proprietati cu adevarat miraculoase si vindecatoare. Agheasma nu se strica, ci ramane proaspata si |vie| pe tot parcursul anului, este |leac| de orice boala, alunga spiritele rele, purifica si curata sufletul. De asemenea, agheasma se bea cu inima curata si credinta, pe nemancate, in zilele in care se posteste sau este sarbatoare, |la nevoiea€™ sau in vreme de necaz si suferinta. Inainte de Boboteaza, preotul umbla din casa in casa binecuvantand oamenii si sfintind cu agheasma locuintele. Apa sfanta are si rolul de purificare a spatiului, de inlaturare a duhurilor rele din locuinte si gospodarii. In plus, se spune ca este pacat mare sa arunci sau sa versi voluntar agheasma, dar si sa o bei dupa ce ai mancat. Traditii, superstitii si obiceiuri romanesti de Boboteaza

Pentru multi, ajunul Bobotezei reprezinta un prilej de descifrare a destinului in iubire. Fetele tinere care vor sa isi viseze ursitul trebuie sa |fure| sau sa ceara preotului un firicel de busuioc sfintit. Busuiocul este un element vegetativ investit cu puteri speciale, una dintre plantele cele mai intrebuintate in descantecele de dragoste si cele de maritis. Fata care posteste, se roaga cu credinta si asaza acest busuioc sub perna in ajunul Bobotezei are sanse mari sa isi viseze alesul in aceasta noapte.

Un alt obicei legat de maritisul fetelor tinere este cel al consumarii unei turte de faina sarate inainte de culcare (daca visezi ca un barbat iti va aduce apa pentru a-ti potoli setea, acel barbat este ursitul tau), al innodarii pe degetul inelar al unui fir de lana rosu sau al punerii sub perne al unei verighete imprumutate. Totodata, daca te impiedici si cazi pe gheata in ziua de Boboteaza este semn sigur ca te vei casatori in acel an. In anumite parti ale tarii, in ziua de Boboteaza se practica si ritualul lumanilor. Intr-o farfurie cu apa se lasa sa pluteasca doua lumanari, una reprezentand fata si cealalta baiatul pe care iti place. In cazul in care lumanarile sunt atrase una spre cealalta si se intalnesc, fata isi va uni destinul cu cel al barbatului iubit.

Este poate o datina pe care mai putini o respecta, insa ajunul Bobotezei trebuie |tinut| cu post, urmand ca in ziua de Boboteaza sa se serveasca in mod traditional piftie, grau fiert si vin rosu. In anumite zone ale tarii, femeile pregatesc piftie pentru ca obrazul sa le fie la fel de proaspat si imbietor ca piftia.

Pe meleagurile bucovinene, de Boboteaza se merge cu colindul si se aprinde |focul de Boboteaza|. Cand flacarile isi pierd din intensitate, iar focul mocneste mai potolit, tinerii se veselesc in jurul lui si sar peste flacari pentru a se purifica si a scapa de pacate. Flacaii trebuie sa stie ca fetele tinere pot fi petite pana in ziua de Boboteaza. De asemenea, in popor se crede ca lupii pot ataca oamenii doar pana in Boboteaza. In satele din Brasov, s-a pastrat obiceiul de a merge cu |zauritul" ( un fel de colind) de Sfantul Ion, pe 7 ianuarie, la acele persoane ce poarta acest nume sfant. Traditii, superstitii si obiceiuri romanesti de Boboteaza

In anumite zone ale tarii, in asezarile intemeiate pe malul unei apei, in cadrul unei slujbe, preotul arunca o cruce de lemn in apele inghetate. Tinerii mai temerari se avanta in apele ca gheata pentru a scoate crucea din apa. Se spune ca cel care gaseste primul crucea si o va aduce la suprafata va avea parte de un an rodnic si norocos, iar gestul sau nu va fi trecut cu vederea de Dumnezeu in ziua Judecatii de Apoi. De asemenea, in popor se crede ca momentul aruncarii crucii in apa este echivalent cu izgonirea dracilor din ape si fuga lor rusinoasa, cu coada intre picioare, de-a lungul campiilor.

A spala in aceasta zi este considerat a fi un pacat mare. Daca speli in aceasta zi, se crede ca dai drumul |necuratilor| sa intre in apa sau ca |spurci| apa. Totodata, nu se da nimic cu imprumut in aceasta zi. Sub nicio forma nu trebuie sa imprumuti jaratic sau foc din soba indiferent de cat de apropiata iti este persoana care iti cere. In plus, in popor, se crede ca apele raman sfintite pana intr-un interval de 2-6 saptamani.

Boboteaza este o sarbatoare insotita in mod traditional de ger si vant, considerate ca aducatoare de belsug in bucate. Odata cu ziua Sfantului Ion insa, cand sfantul Ioana |boteaza gerul|, gerul incepe si se mai inmoaie. De asemenea, promoroaca din Ajunul Bobotezii este perceput drept un semn al rodniciei pomului respectiv, dar si al anului care tocmai a inceput.

natco
05-January-2011, 01:21 AM
Botezul Domnului sau Boboteaza este celebrata de catre crestinii ortodocsi la fiecare inceput de an pe 6 ianuarie. Aceasta data semnifica sfintirea apelor din intreaga lume, dupa cum Iisus s-a coborat in raul Iordan pentru botez.

Slujba de Boboteaza nu se savarseste in biserica, ci langa o apa curgatoare sau fantana. George Andriesescu, preot paroh la Biserica Pacea, a precizat ca acesta este momentul in care credinciosii primesc agheasma mare, cu puteri deosebite, care vindeca, insanatoseste si curata sufletul si trupul. In ajun in curtile bisericilor se construiesc cruci de gheata. In ziua de cinci ianuarie preotul umbla din casa in casa cu crucea, stropind cu agheasma cu un manunchi de busuioc.

Cu acelasi prilej se mai pune si cate o cruce mica, cu un fir rosu si busuioc, in locurile unde se adapa vitele. Cei care au necazuri mari si tinerii care doresc sa aiba noroc in casnicie tin in aceasta zi post negru. La tara preotul este asteptat cu casa curata, iar pe masa se aseaza un vas cu apa, o farfurioara cu sare, una cu graunte si una cu colac. Femeile isi intind pe gard covoarele si tesaturile pentru a fi botezate si astfel sa devina mai trainice, aducatoare de sanatate si mai ales sa fie pazite de molii. Inainte de a intra in casa preotul, fetele isi pun pe pragul usii siragurile de margele care pasite de preot aduc noroc in dragoste pentru cea care le va purta.

In localitatile asezate pe malul unei ape curgatoare sau pe tarmul marii, se obisnuieste ca preotul sa arunce o cruce de lemn in apa foarte rece, uneori chiar inghetata, dupa care sar flacaii curajosi pentru a o aduce inapoi.

Traditia cere ca in aceasta zi sa se manance piftie, grau fiert si sa se bea vin rosu.

Vremea din ziua de Boboteaza prezice ce fel de an va fi. Daca ploua se prevesteste o iarna lunga, timpul frumos arata o vara frumoasa, daca bate crivatul este semn ca vor fi roade bogate iar daca va curge din streasina se va face vin bun.

Agheasma mare impartita dupa slujba de Boboteaza in biserici este pastrata cu sfintenie, fiind considerata drept leac pentru boli, dar si pentru dezlegarea de farmece sau facaturi.

Crestinii ortodocsi saruta crucea si sunt stropiti cu agheasma. Icoana din Rusia secolului XVI

natco
05-January-2011, 01:28 AM
Zile de harti intre Craciun si Boboteaza

Conform randuielilor bisericesti din calendarul ortodox, in perioada dintre Craciun si Boboteaza, zilele de miercuri si vineri sunt zile cu harti.

Credinciosii pot astfel sa manance |de frupt|, sau |de dulce|, adica inclusiv produse alimentare de origine animala. De altfel, in traditia populara zilele dintre Craciun si Boboteaza erau numite si |Harta|.

Dupa postul de sase saptamani dinaintea Craciunului, oamenii au voie in timpul acestor zile sa manance de dulce, inclusiv miercurea si vinerea, acest fapt fiind acceptat pana pe 5 ianuarie, in Ajunul Bobotezei.

Din Ajunul Craciunului pana la Ajunul Bobotezei traversam o perioada incarcata de conotatii magice, de farmece in dragoste si ghicit premarital. Magia premaritala din ajunul Bobotezei are in centrul ei busuiocul, planta-totem (http://ro.altermedia.info/date/2005/01/06/), investita cu atribute erotice. Pe ultimul prag dintre ani spunem adio sarbatorilor cu o suita de datini specifice innoirii anului: se colinda, se fac si se desfac farmece si descantece, se afla ursitul, se soroceste vremea si belsugul recoltei in noul an, se deschide cerul, vorbesc animalele.

Mayernic
05-January-2011, 03:04 PM
Ajunul Bobotezei: post negru si rugaciune

http://www.cotidianul.ro/resizer.php/images/stiri/0111/129417027986c1aae6116780f292f16fa2e8a7c6ac.jpg?wid th=470&image=/images/stiri/0111/129417027986c1aae6116780f292f16fa2e8a7c6ac.jpg
Crestinii pe stil nou se pregatesc, miercuri, de sfarsitul sarbatorilor de Craciun si de Anul Nou cu o zi de post negru: este Ajunul Bobotezei.

In Ajunul Bobotezei biserica a randuit pentru crestinii practicanti post negru: nu se mananca si nu se bea nimic. Canonul I al Sf. Teofil al Alexandriei statueaza ca de Ajunul Bobotezei se ajuneaza total, iar a doua zi se ia Agheasma Mica, desigur pe nemancate.

Postul Ajunului Bobotezei dateaza cam din secolul al IV-lea, pe vremea cand catehumenii (adultii care se pregateau de Botez) tineau post si se rugau timp de 40 de zile

Dupa botez, proaspat crestinati, aveau ingaduinta sa participe pentru prima data la liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca. Crestinii postesc pentru a putea lua cu vrednicie din Agheasma Mare.

In unele regiuni, crestin-ortodocsii iau Agheasma Mare timp de noua zile de la Boboteaza.

Inainte de Boboteaza a€“ Botezul Domnuluii, preotii ortodocsi merg la casele credinciosilor sa vesteasca Botezul Mantuitorului, cu Botezul, binecuvantand oameni, gospodarii si animale cu busuioc inmuiat in Agheasma.

Ajunul Bobotezei este o zi prielnica si obiecuirilor pagane: farmece, descintece, magii albe si negrece.

Se spune ca celor care postesc de Ajunul Bobotezei le merge bine tot anul.

Conform unor traditii populare, de Ajun preotul nu trebuie aparat de ciini, pentru ca e rau de moarte.Cenusa din soba si gunoiul din casa se stzrang dimineata pentru a fi presarate primavara pe campul pentru roade, ca sa le fereasca de pradatori.

Exista credinta potrivit cariea in dimineata de Ajunul Bobotezei daca pomii sunt incarcati cu promoroaca, vor avea rod bogat.

Este frecvent intalnita superstitia potrivit careia, animalele din grajd vorbesc, la miezul noptii din Ajunul Bobotezei, despre locurile unde sunt ascunse comori.

De Ajun, nu sunt admise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut, nici macar jaratec.

Se spune ca in seara de Ajun se poate afla cat va trai fiecare dintre membrii familiei. La miezul noptii, se iau carbuni din vatra si se denumeste fiecare cu numele membrilor familiei. Se crede ca primul care va muri va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede, ia cel mai longeviv va fi cel al carui carbune se va stinge ultimul.

In Ajunul Bobotezei, in ziua de Boboteaza, De Sfantul Ioan Botezatorul si opt zile dupa aceea, nu se spala rufe, pentru ca apele sunt sfintite.

Superstitia cea mai des intalnita este cea care spune ca in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inel un fir rosu de matase si o un fir de busuioc, pe care le pun sub perna. Baiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor casatori.

Fetele care cad pe gheata in de Boboteaza,se crede, ca sigur se vor marita in acel an.

Traditia cere ca de Ajunul Bobotezei in camera cea mai gatita a casei |camera de curat", sa se aseze o masa. Sub fata de masa se pune fin iar in colturi un bulgare de sare. Deasupra, se pun cel putin 12 feluri de mincare, coliva, griu pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata - bob fiert, fiertura de prune, sarmale, bors de fasole alba, in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, bors de peste, peste prajit, placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac, dulciuri de post. Cu aceasta masa incarcata este asteptat preotul cu Botezul. Dupa sfintirea bucatelor de catre preotul care vine cu Iordanul, familia se asaza la masa, resturile de la bucate fiind adaugate in hrana animalelor, pentru a fi protejate de boli si ca sa fie bune de prasila tot anul.

Se mai spune ca ajunul Bobotezei este cea mai geroasa zi a anului si ca in aceasta noapte viitorul poate fi citit in oglinda.

In Bucovina, dar si in unele sate din Ardeal, in ajunul de Boboteaza se colinda.

In unele regiuni din Ardeal, Boboteaza este un obicei stravechi, de numit Ciuralexa. Vechi de sute de ani, este un ritual agrar care inseamna stropitul livezilor si inconjuratul gospodariilor pentru ca in anul care tocmai a inceput gospodarii sa aiba recolte bogate.

Sfintirea caselor de Boboteaza

Incepand cu primele zile ale anului civil, slujitorii sfintelor altare merg si sfintesc casele oamenilor prin stropire cu apa sfintita si vestesc Botezul lui Hristos, scrie siteul Crestin-Ortodox.

http://www.crestinortodox.ro/diverse/sfintirea-caselor-boboteaza-69741.html

Sfintirea caselor credinciosilor se face prin stropirea cu aghiasma mare in ajunul Bobotezei si prin slujba sfestaniei ce se savarseste la mutarea in casa noua si care se repeta in fiecare an sau chiar mai des, atunci cand lucrarea raului se face simtita in vreun fel in casa.

Iordanul - apa in care a fost botezat Hristos

Raul Iordan, principala apa curgatoare a Palestinei, izvoraste din Muntii Libanului, apoi traverseaza Marea Galileii si dupa un lung si sinuos traseu se varsa in Marea Moarta. Iordanul este pomenit in Sfanta Scriptura de peste 150 de ori. Cel mai important moment in care apare Iordanul este, fara indoiala, Botezul Domnului, relatat de toti cei patru evanghelisti: Matei 3, 13-17; Marcu 1, 9-11; Luca 3, 21-22 si Ioan 1, 29-34.

Dupa cum trecerea Iordanului are, pentru vechiul Israel, semnificatia intrarii in Tara Fagaduintei, adica a sfarsitului robiei si ratacirii in pamant strain, tot asa pentru Biserica - "Noul Israel", Iordanul semnifica trecerea la o noua conditie spirituala, nasterea prin Botez la o noua viata, in vederea intrarii in Imparatia lui Dumnezeu.

http://www.crestinortodox.ro/diverse/iordanul-in-care-fost-botezat-hristos-69744.html

Botezul Domnului - Sfantul Ioan Gura de Aur

Cu robii vine Stapanul, cu vinovatii Judecatorul, ca sa Se boteze. Dar nu te tulbura, ca intre acestia smeriti straluceste mai ales inaltimea Lui!

"Atunci a venit Iisus din Galileea la Iordan catre Ioan ca sa fie botezat de el."

Pentru ce te minunezi ca a primit sa fie botezat, ca a venit impreuna cu alti robi la un alt rob, cand a primit sa fie purtat in pantece fecioresc atata vreme, cand a primit sa Se nasca cu firea noastra, cand a primit sa fie palmuit, sa fie rastignit si sa patimeasca tot ce-a patimit? Lucru de mirare este ca, Dumnezeu fiind, a voit sa se faca om; toate celelalte urmeaza in chip logic.

http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/botezul-domnului-boboteaza/botezul-domnului-sfantul-ioan-gura-aur-71682.html

Mayernic
05-January-2011, 03:06 PM
Ajunul Bobotezei, zi de post aspru

http://www.rgnpress.ro/images/stories/2011/trim1/Biserica_Boboteaza.jpg
Pentru a fi intampinat asa cum se cuvinte praznicul Botezului Domnului, ziua de 5 ianuarie, cunoscuta si ca Ajunul Bobotezei, este randuita ca zi de post aspru sau chiar post negru pentru cei care doresc si nu au slabiciuni trupesti, transmite Romanian Global News, care citeaza Basilica.
Aceasta traditie este pastrata din secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau sa primeasca botezul in seara acestei zile. Dupa ce erau botezati, puteau sa participe pentru prima data la Liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca.

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alaturi de Inaltarea Sfintei Cruci praznuita la 14 septembrie si de Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, pomenita la 29 august.

Mayernic
05-January-2011, 03:08 PM
Pana vineri, nu se da nimic cu imprumut, pentru ca iti dai belsugul din casa

http://www.bzb.ro/images/stiri/1294171086_slujba%20boboteaza.jpg
Credinciosii ortodocsi si catolici praznuiesc, in aceste zile, Boboteaza, perioada care marcheaza si incheierea sarbatorilor de iarna. Serbarile Bobotezei tin trei zile: azi, in ajun, se tine post negru, se sfinteste casa, iar fetele nemaritate isi pot visa ursitul. Maine, in ziua Bobotezei, se sfintesc apele, iar vineri, pe 7 ianuarie e ziua Sfantului Ion.

Noua zile nu se spala rufe
In ajunul Bobotezei, preotul, insotit de dascal si un grup de copii, umbla din casa in casa cu crucea si sfinteste cu agheasma din manunchi de busuioc toate camerele si acareturile gospodariei. Se spune ca apa sfintita are puteri miraculoase: alunga spiritele rele, bolile si nu se strica niciodata. De aceea, Boboteaza este o sarbatoare a apei care este sfanta in urmatoarele noua zile.
Incepand de azi, gospodinele trebuie sa renunte la spalat rufe pentru ca se considera ca apa este sfintita si nu trebuie aruncata. Si tot incepand de astazi, timp de 3 zile, cat se sarbatoreste Boboteaza, amanati certurile in casa si accesele de generozitate: nu se da nimic cu imprumut, pentru ca se da belsugul din casa.
La sate, inainte de aprinderea focului, se strang cenusa din soba si gunoiul din casa, se pastreaza pana in primavara, cand se presara pe straturile cu legume, despre care se crede ca vor fi mai rodnice.

Astazi se posteste ca in Vinerea Mare
Ajunul Bobotezei se serbeaza prin post negru. In noaptea dinaintea Bobotezei se deschid cerurile si Dumnezeu indeplineste rugaciunile celor care au privegheat si au postit. Mai ales fetele si flacaii de insurat tin aceasta zi ca sa-si ghiceasca ursitul.
In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa de post din ajunul Craciunului, Boboteaza fiind de altfel numita in popor si Craciunul mic. Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru |a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila|. Alta data, dupa ce preotul rostea Troparul Botezului si stropea cu agheasma in casa si pe gospodari, era invitat sa se aseze pe lavita. Sub laicerul de pe lavita erau asezate, din timp, boabe de porumb - |ca sa stea clostile pe oua| - si busuioc - |ca sa vina petitorii|.
Maine se sfintesc apele
Maine, in ziua de Boboteaza, are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si in zilele noastre, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg - unde sa fie cel putin o fantana - in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata. In jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa toata suflarea comunitatii. Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita in vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasa. Pe drumul de intoarcere ei striga |Chiraleisa| - pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului - si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.

O sarbatoare la fel de importanta ca Pastele si Craciunul
Boboteaza intra in suita celor 12 sarbatori importante crestine si e menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Isus sa paseasca in viata publica, la implinirea varstei de aproximativ 30 de ani. Intrucat in aceasta zi Isus s-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat.
Evenimentul Botezului este descris de catre toti evanghelistii. Matei ne relateaza ca Isus a venit din Galileea la raul Iordan unde boteza Ioan Botezatorul, cerand sa fie si el botezat. Ioan i-a zis: |Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine si tu vii la mine| (Matei 3, 14), iar la raspunsul lui Isus ca asa se cuvine, a fost botezat in cele din urma de catre Ioan. Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei componente ale Treimii: Fiul se boteaza in Iordan de catre Ioan, Spiritul Sfant se coboara asupra lui Isus in chip de porumbel, iar Tatal din cer il declara ca fiind Fiul sau.

Ger si viscol, semn de an bogat
Strabunii spun ca astazi, in dimineata Ajunului de Boboteaza, daca pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. Totodata, se spune ca vremea din ziua de Boboteaza prezice ce fel de an va fi. Daca ploua se prevesteste o iarna lunga, timpul frumos arata o vara frumoasa, iar daca va fi cald ne asteapta un an secetos. Din contra, daca bate crivatul este semn ca vor fi roade bogate, iar daca va curge din streasina se va face vin bun.

Fetele au trei zile la dispozitie pentru a-si afla ursitul
Fetele de maritat obisnuiesc ca in cele trei zile cat se sarbatoreste Boboteaza sa isi puna sub perna fire de busuioc sfintit din manunchiul cu care preotul a stropit prin casa. In acest fel isi vor afla ursitul. De asemenea, traditia populara spune ca fetele care cad pe gheata astazi se vor casatori in acest an.
In ajunul Bobotezii, la miezul noptii, fetele iau lumanarea, o lipesc de un pahar cu apa, in care arunca verigheta unei femei maritate care avea primul copil, baiat. Duc paharul intr-o camera intunecoasa, aprind lumanarea iar inelul din fundul paharului le arata chipul alesului sau ursitei.
Se mai pun intr-o farfurie cu apa doua lumanari: a fetei si a alesului inimii. Daca lumanarile pluteau una spre cealalta intalnindu-se, inseamna ca fata se va casatori cu cele care il iubeste.
Fetele pregatite de maritis leaga pe inelar fir rosu de matase, numara parii de la gard, scot diferite obiecte de sub farfurii, ghicesc in oglinda, rascolesc in focul din vatra pentru a iesi scantei: |Cum sar scanteile din jaratic, asa sa scanteie si inima lui; si nu intetesc focul, ci intetesc inima lui!|

Mancaruri specifice de Boboteaza
Dupa ziua de Ajun in care se tine post ca in Vinerea Mare, traditia ne spune ca de Boboteaza se mananca piftie si grau fiert si se bea vin rosu.
Amintind de ingheturile Bobotezei, cand temperaturile reci culmineaza in perioada de iarna, se prepara mai intai piftiile. Acestea preparate din picioare de porc, urechi, gusa, muschi si aromate cu usturoi trebuiesc pregatite si asezate pe foc in ziua in care intra Preotul cu Botezul ca sa sfinteasca cu Sfanta Aghiazma Mare intreaga gospodarie. Nu lipsesc sarmalele si carnea fripta cu carnati. Dulciurile obisnuite sunt lipiile, preparate cu aluat de cozonac si unse cu ou si smantana. Lipiile altfel obtinute se servesc traditional la mesele de botez ale crestinilor, amintind de turtele facute pentru Domnul Iisus Hristos de Maica Preacesta in timpul Fugii in Egipt. Alaturi de ele se pot manca prajituri si cozona

Mayernic
05-January-2011, 03:10 PM
Traditii de Boboteaza: Fetele nemaritate isi viseaza ursitul


Boboteaza inseamna pentru romani respectarea unor vechi obiceiuri. O traditie din batrani spune ca, in noaptea de Boboteaza, fetele care doresc sa se marite trebuie sa-si lege pe degetul inelar un fir rosu de lana ori matase de care sa innoade o ramurica de busuioc luata de la preot si sa puna apoi crenguta sub perna, pentru a-si visa ursitul.


In seara din ajun, fetele care doresc sa se marite trebuie sa faca o turta de faina, foarte sarata, sa nu bea apa, ci doar un strop de agheasma, apoi sa manance turta si sa mearga la culcare. Noaptea, tinerele isi vor visa ursitul. Mai mult, se spune ca fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

http://www.libertatea.ro/usr/thumbs/thumb_612_x_0_0-321346-boboteaza_busuioc_ursit.jpg
O alta traditie de Boboteaza, la romanii din Ungaria, de fapt o practica magica de proorocire a anului, este aflarea rodului, informeaza Agerpres. In noaptea de Boboteaza, se taie crengute din diferiti pomi fructiferi, se pun intr-o oala cu apa la temperatura camerei locuite si, dupa modul cum infrunzesc si infloresc ramurelele, se apreciaza daca anul va fi bogat sau sarac in fructe.

Ziua de Boboteaza, 6 ianuarie, marcheaza sfarsitul ciclului de sarbatori dedicate Craciunului si Anului Nou, fiind inchinata purificarii mediului inconjurator, in special apelor, de forte malefice, in aceasta zi toti romanii mergand la biserica pentru a lua apa sfintita, atat de necesara pentru tamaduire si purificare.

De Boboteaza se colinda, se soroceste vremea si belsugul holdelor in urmatorul an, se deschide cerul si vorbesc animalele. In ajunul Bobotezii, preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintita in dimineata aceea, dupa liturghie. In ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul si enoriasii fac o procesiune pe un lac, rau sau izvor pentru slujba Sfintirii Apelor, iar cand incepe slujba, vanatorii si padurarii impusca peste ape ca sa alunge duhurile necurate. Daca este destul de frig, se pregateste o cruce de gheata pentru a marca locul slujbei iar la sfarsit preotul arunca in apa o cruce de lemn pe care feciorii satului se reped sa o scoata, chiar daca este ger de crapa pietrele. Se spune ca in ziua aceasta, toate apele pamantului sunt sfintite, motiv pentru care femeile nu spala rufe timp de opt zile, pana la sfarsitul praznicului.

De Boboteaza, preotii boteaza nu numai apele, ci si oamenii, locuintele si intreaga natura. Aceasta sarbatoare este asociata din vechime cu gerul, insa datina straveche nu tine cont de numarul gradelor. Si daca putini mai respecta aceasta datina, ea nu a fost cu totul uitata. In unele sate, oamenii pregatesc sarbatoarea de Boboteaza prin manifestari specifice, izvorate din traditiile populare: se colinda, se fac si se prind farmece si descantece, se afla ursitul, se fac proorociri ale timpului si belsugului in noul an. Se spune ca apa sfintita din ziua de Boboteaza are puteri miraculoase, astfel ca nu se strica niciodata si ca apele raman sfintite timp de doua pana la sase saptamani, timp in care gospodinele nu spala rufe in apa curgatoare. Cu apa sfintita se stropesc vitele si nutretul lor, apoi fiecare gospodar bea cate putin pe nemancate pentru a-si curata si sfinti sufletul. Ca alimente rituale, de Boboteaza sunt specifice piftia si graul fiert.

Mayernic
05-January-2011, 03:15 PM
Traditii de Boboteaza/ Prizonierii erau primii recuperatori ai Crucii Sfinte
Marian Pavalasc , adevarul.ro , Miercuri 5 ian 2011

http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110105_0064/4.jpg
GALAÅ¢I In fiecare an cativa galateni se lupta sa prinda Crucea Sfanta , Foto: Bogdan Dimofte

Ceremonia Bobotezei, moment in care se sfintesc apele Dunarii, va avea loc maine, incepand cu ora 13.00, la Galati.

Traditia aruncarii Crucii in Dunare are in spate o istorie de peste 100 de ani. |Sarbatoarea Bobotezei este un punct important pentru Biserica Ortodoxa. Ritualul aruncarii Crucii Sfinte in Dunare este o traditie de peste o suta de ani. Este un ritual care a fost consemnat prima data in secolul XIX", ne-a declarat preotul Aron Gelu de la Arhiepiscopia |Dunarii de Jos".

Primii temerari care se aruncau in apele inghetate de Boboteaza au fost persoanele retinute. |Dintre detinutii, cei care doreau, se puteau arunca in apa si daca recuperau Crucea, erau rasplatiti cu o saptamana de libertate, timp in care puteau sa stea acasa cu familiile", ne-a mai explicat parintele.

In ceea ce priveste apa sfanta de Boboteaza, aghiasma, aceasta este de doua ori sfintita.

Daca in restul anului apa sfanta primeste binecuvantarea Sfintei Treimi o singura data, de aceasta data, apa sfanta de Boboteaza primeste de doua ori binecuvantarea.
Cei care doresc sa se inscrie pentru ceremonia scoaterii Crucii Sfante din Dunare o pot face doar in dimineata Bobotezei. |Nu se fac nicaieri aceste inscrieri. In ziua Bobotezei, vin voluntari, care sunt supusi unui consult medical inainte de a intra in apa", ne-a mai comunicat Aron Gelu.

Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei este si un moment favorabil descantecelor si altor practici magice. Se mai credea ca daca in dimineata Ajunului de Boboteaza pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat.

Mayernic
05-January-2011, 03:19 PM
PROGRAM. Evenimentele vor incepe la ora 9.00
Traditia celor trei cruci, pastrata de Boboteaza
5 Ianuarie 2011
de DARIUS MARTINESCU , romanialibera.ro

http://www.romanialibera.ro/usr/thumbs/thumb_511_x_340/2011/01/04//161094-03traditia.jpg
In fiecare an, mai multi tineri infrunta gerul pentru a prinde crucile

Mai multi tineri se vor arunca maine in apa inghetata a Marii Negre, pentru a prinde crucile aruncate de preoti.

Joi, incepand cu ora 9.00, la Catedrala Arhiepiscopala |Sfintii Apostoli Petru si Pavel" se va desfasura Sfanta Liturghie in cinstea Botezului Domnului, savarsita de Ierarhul Tomisului. Dupa slujba, clerul si credinciosii vor porni in procesiune spre faleza Cazinoului, unde va fi oficiata slujba de sfintire a apelor. Conform traditiei, vor fi aruncate in apa marii trei cruci ce vor fi recuperate de tineri curajosi. Ca in fiecare an, vor sari in apa rece ca gheata si vor inota pentru recuperarea crucilor scafandri, dar si tineri care , conform traditiilor, daca pun mana pe crucea de lemn, vor fi feriti de boli si necazuri tot timpul anului. Tot in cadrul slujbei va fi sfintita apa din budanele de lemn aflate in care trase de boi si de magari.

Masuri speciale

130 de militari ai Inspectoratului de Jandarmi Judetean Constanta impreuna cu alti 60 ai Gruparii de Jandarmi Mobile |Tomis" vor asigura ordinea publica la procesiunile si ceremoniile religioase de Boboteaza. Potrivit Arhiepiscopiei Tomisului, la manifestarea religioasa sunt asteptati circa 15.000 de credinciosi. Jandarmii vor asigura masurile de ordine publica pe durata procesiunii organizate de Arhiepiscopia Tomisului, de la Catedrala Sfintii Apostoli Petru si Pavel spre faleza Cazinoului, unde va fi oficiata slujba de sfintire a apelor. Jandarmii vor pazi sticlele cu apa sfintita, de astazi, 5 ianuarie, ora 12.00, iar joi, de ziua Bobotezei, fortele de ordine vor ajuta, la sfarsitul slujbei, la impartirea sticlelor cu apa sfintita. Un pluton de 18 subofiteri, sub comanda unui ofiter, va face parte din garda de onoare ce insoteste procesiunea, conform traditiei militare. Aceleasi masuri de ordine publica vor fi asigurate si la procesiunile organizate la Mangalia, Medgidia, Cernavoda si Harsova. Oamenii legii recomanda celor care vor participa la procesiuni si slujbe religioase sa manifeste calm si intelegere pentru a nu se produce aglomeratie, precum si sa acorde o atentie sporita la modul de asigurare a obiectelor personale.

Mayernic
05-January-2011, 03:26 PM
Peste 3.000 de oameni sunt asteptati la slujba de Boboteaza din Piata Mare
Elena Dumitra , adevarul.ro , Miercuri 5 ian 2011

http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110105_0076/4.jpg
SIBIU Sluja va fi oficiata de IPS Laurentiu Streza si un sobor de preoti


Un sobor de preoti, in frunte cu IPS Laurentiu Streza, Mitropolitul Ardealului, va oficia slujba de sfintire a Aghiazmei Mari, pe care o vor imparti ulterior, credinciosilor. Pentru ca la eveniment sunt asteptati peste 3.000 de oameni, zeci de jandarmi vor fi scosi in strada, pentru a preveni incidentele

Respectand traditia ultimilor ani, slujba de Boboteaza va fi oficiata si in centrul orasului. Seria evenimentelor menite sa marcheze sarbatoarea Botezului Domnului incepe la ora 9.30, cu Sfanta Liturghie, urmand ca in jurul orei 11.30, preotii si credinciosii sa porneasca de la Catedrala Mitropolitana intr-o procesiune spre Piata Mare.

Acolo se vor intalni cu credinciosii veniti in procesiune de la celelalte parohii ale Sibiului. Incepand cu ora 12.00, se va oficia Slujba Aghiazmei Mari, dupa care credinciosii vor primi din apa sfintita.

| Anul acesta, se vor sfinti peste 8.000 de litri de apa, care vor fi pusi la dispozitia tuturor credinciosilor sibieni. In plus, pentru a evita aglomeratia si pentru ca lucurrile sa se desfasoare in ordine, vom pune la dispozitia celor care vor veni in Piata Mare si 5.000 de sticle cu apa sfintita|, ne-a explicat protosinghelul Macarie Ţutul, mare eclesiarh al Catedralei Mitropolitane.

Jandarmii supravegheaza manifestarile

Pentru a preveni eventualele imbulzeli si incidentele ce pot aparea, evenimentul va fi monitorizat, anul acesta, de aproximativ 60 de jandarmi. | La eveniment vor participa credinciosi din aproximativ 20 de lacase de cult din Municipiul Sibiu, astfel ca Inspectoratul de Jandarmi va asigura masuri de ordine si siguranta publica atat in zona bisericilor, pe cele sapte trasee de deplasare catre locul de sfintire cat si pe durata desfasurarii ceremonialului|, spune Alexandru Costea, purtator de cuvant al IJJ Sibiu.

Mayernic
05-January-2011, 03:27 PM
Boboteaza in Mitropolia Moldovei si Bucovinei

Crestinii ortodocsi care participa maine la Sfanta Liturghie aduc in casele lor si Agheazma mare. Desi temperaturile sunt scazute, sfintirea mare a apei va fi oficiata in curtile sfintelor lacase, unde sunt asezate de obicei una sau mai multe cruci de gheata.

La Catedrala mitropolitana din Iasi slujba Aghezmei Mari va fi oficiata maine, dupa Sfanta Liturghie, de Inalt Preasfintitul Teofan, Arhiepiscopul Iasilor si Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Pentru acest moment au fost pregatite 12 vase mari din lemn, astfel incat apa sfintita sa ajunga pentru numarul mare de ieseni asteptati la acest eveniment.

Inalt Preasfintitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, va oficia de praznicul Botezului Domnului Sfanta Liturghie la Catedrala arhiepiscopala din Suceava, iar la final va savarsi slujba Aghezmei mari. Si la Catedrala episcopala din Husi Chiriarhul locului, Preasfintitul Corneliu, va savarsi Sfanta Liturghie si apoi slujba sfintirii mari a apei.

Vechi traditii de Boboteaza

Preasfintitul Ioachim Bacauanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului, va oficia maine Sfanta Liturghie in Biserica Precista din Bacau, care va fi urmata de slujba Aghezmei mari. |Pe langa ceremonia religioasa si rugaciunile specifice, serbarea Botezului Domnului din acest an va cuprinde si un moment cand vor fi trase salve de arma, de catre un pluton de jandarmi, in spiritul unei vechi traditii de Boboteaza. La slujba religioasa ce va fi oficiata in curtea bisericii stefaniene de catre PS Ioachim Bacauanul, alaturi de un sobor de preoti si diaconi, vor participa, alaturi de credinciosii bacauani, si reprezentanti ai autoritatilor centrale, judetene si locale|, a declarat pr. Constantin Gherasim, inspector in probleme de tineret si mass-media al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului. In orasul Comanesti din judetul Bacau va avea loc maine o procesiune speciala dedicata Bobotezei. Dupa ce la bisericile din oras va fi savarsita Sfanta Liturghie, preotii slujitori si credinciosii vor pleca in procesiune, cu prapuri si cruci, spre centrul orasului, pentru a participa la slujba de sfintire a Aghezmei mari. Traditia aceasta se tine de cinci ani, pentru ca apele Trotusului sa nu se mai reverse in localitatile prin apropierea carora trece.

Trei cruci mari de gheata la Catedrala din Onesti

Botezul Domnului va fi serbat cum se cuvine si de onesteni. La Catedrala |Pogorarea Sfantului Duh| vor fi aduse astazi trei cruci de gheata, lucrate in raul Trotus, care vor fi asezate langa cele cinci cruci, sfintite anul trecut, ale sfantului lacas. |Am inceput pregatirile traditionale pentru amenajarea crucilor de gheata la loc de cinste. S-a indatinat traditia de ani de zile ca la praznicul Botezului Domnului sa oferim ceva si din frumoasa natura a lui Dumnezeu. Avem toata increderea ca Dumnezeu va privi spre crucile pe care noi I le oferim ca pe o ofranda a aducerii aminte de Botezul Sau. La sfarsitul anului trecut au fost sfintite cele cinci cruci care vor fi asezate pe turnurile Catedralei din Onesti. Langa acestea vom aseza la mare cinste crucile de gheata, ca sa fie o incununare a sentimentelor pe care noi le avem fata de Mantuitorul Hristos. In aceasta seara crucile vor fi instalate, inainte de slujba Vecerniei, iar maine vor fi stropite cu Agheazma mare. Credinciosii care vor veni vor saruta icoana praznicului Botezului Domnului si sfintele cruci|, a declarat pr. Constantin Alupei, protoiereul Protopopiatului Onesti.

Credinciosii vor gusta din Agheazma mare pana pe 14 ianuarie

Sfintirea mare a apei din ziua de 6 ianuarie aminteste de momentul botezarii Domnului de catre Ioan in Iordan. Ea se savarseste atat in ajunul Bobotezei, cand se sfinteste apa cu care preotii boteaza apoi casele, cat si in ziua Bobotezei, cand se sfinteste agheazma pe care credinciosii o iau pe la casele lor, pentru tot anul. Se spune Agheasma mare, pentru ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, fiind sfintita in insasi ziua in care Domnul nostru Iisus Hristos a sfintit apele, prin botezul Sau in apa Iordanului. De aceea, si slujba Aghezmei mari este mai dezvoltata si mai solemna ca la Agheazma mica, iar cantarile si rugaciunile din cuprinsul ei pomenesc si proslavesc indeosebi Botezul Domnului. Efectele Aghezmei mari asupra credinciosilor care sunt de fata sau care se vor stropi si vor gusta din ea le arata insasi randuiala slujbei, indeosebi textul ecteniei si al rugaciunii de sfintire, cand preotul se roaga: 'Si-i da ei harul izbavirii si binecuvantarea Iordanului. Fa-o pe dansa izvor de nestricaciune, dar de sfintenie, dezlegare de pacate, vindecare de boli, diavolilor pieire, indepartare a puterilor celor potrivnice, plina de putere ingereasca. Ca toti cei ce se vor stropi si vor gusta dintr-insa sa o aiba spre curatirea sufletelor si a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfintirea caselor si spre tot folosul de trebuinta...'. De aceea, Agheazma mare se pastreaza nestricata vreme indelungata, ramanand tot asa de proaspata, de curata si de buna la gust, ca atunci cand a fost scoasa din izvor.

In casele credinciosilor, Agheazma se pastreaza la loc de cinste, in vase curate, in care se pune de obicei un fir de busuioc. Credinciosii vor gusta din Agheazma mare in fiecare dimineata, pe nemancate, pana pe 14 ianuarie, inclusiv. In timpul anului, Agheazma mare se ia dupa Taina Spovedaniei, la sfatul duhovnicului, daca nu se da Sfanta Impartasanie. (Constantin Ciofu)

Sursa: mmb.ro

Mayernic
05-January-2011, 03:30 PM
Braila: Maine campionii Bobotezei infrunta iarasi apa rece a Dunarii
Dorin Udrea , adevarul.ro , Miercuri 5 ian 2011

http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110105_0090/4.jpg
BRÄ‚ILA Anul trecut, opt braileni s-au aruncat in apa dupa crucea sfanta

Pe 6 ianuarie, mii de localnici sunt asteptati pe faleza fluviului, acolo unde se va oficia slujba de Boboteaza si se vor sfinti apeleCei care vor dori sa prinda crucea din lemn, imbracata in flori, din apele Dunarii, trebuie sa aiba rezultatele analizelor medicale perfecte si la zi. Astazi se inchide lista |campionilor" Bobotezei.

Spre deosebire de alte orase dunarene, unde in apa sar doar scafandri, la Braila, an de an au sarit in apa Dunarii doar localnici, tineri crescuti pe malul fluviului si echipati ca pentru o zi fierbinte de vara, la strand.


Traditia spune ca cine sare dupa cruce in ziua de boboteaza va fi tot anul sanatos tun, iar acela care va prinde odorul bisericesc va avea si noroc.

Pentru a fi acceptati, tinerii care vor sa prinda crucea aruncata de Inalt Prea Sfintia sa Casian Craciun, Arhiepiscopul Dunarii de Jos, trebuie sa fie cu analizele medicale la zi, ultimul test cerut fiind electro-cardiograma.
20 de viteji

|Au fost peste 20 de doritori care insa nu au adus EKG-ul si au fost trimisi sa-l faca. Parte dintre acestia au fost deja sfatuiti sa nu participe la manifestare pentru ca sufera de diverse afectiuni", ne-a declarat Doru Traian Victor, cel care se ocupa in fiecare an, din partea Primariei Braila, de inscrierea curajosilor inotatori.

"Manifestarile legate de Boboteaza vor debuta la ora 8.30, la Catedrala, fiind urmate la ora 10.45 de deplasarea pe jos catre Esplanada. Cei aflati in calea procesiunii vor fi binecuvantati cu Agheasma de IPS Casian. Slujba de Sfintire a Apei se va desfasura pe scena de la Esplanada,
iar la ora 12.00, dupa un ultim control medical, temerarii vor sari in Dunare pentru a prinde crucea", ne-a comunicat Camelia Gusatu, consilier al primarului.

Nava de pe care inotatorii vor sari in apa fluviului este Remocherul Fluvial 327, care apartine Serviciului Fluvial din cadrul Comandamentului Flotei.

Pe Esplanada, cinci tone de ageasma vor fi impartite credinciosilor veniti la eveniment. Autoritatile ne asigura ca va exista agheasma pentru toti, nimeni nu va pleca fara apa sfintita.

Boboteaza la zero grade Celsius

Cel mai friguros an in care s-a sarit in apa Dunarii a fost 1936, cand, din cauza gerului, s-a format pod de gheata. Remorcherul Ovidiu (fost Kormoran, scufundat de o mina in 1943) a facut o bresa de 100 de metri lungime in gheata groasa de un metru. Anul acesta, temperatura aerului va fi de 0º Celsius la ora 12.00.

Mayernic
05-January-2011, 03:34 PM
|Hazii| din Chintelnic, obiceiul care incheie colindatul de Sarbatori
Simona Bozbici , adevarul.ro , Miercuri 5 ian 2011

http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110105_0017/4.jpg
BISTRITA.O gasca de hazi poate fi si de 6 persoane, si de 30


Cu mic cu mare satenii bat ulitele costumati si intra prin casele oamenilor pentru a observa ce mai e nou. Etnologii sustin ca obiceiul |Hazilor" are o vechime de de cel putin 500 de ani.

Satenii dintr-o mica localitate din judetul Bistrita-Nasaud, Chintelnic, o pornesc la colindat pe ulitele satului si in ajun de Boboteaza. In seara de 5 ianuarie, dupa ce toate satele au terminat de mult si cu colindatul si cu mersul cu capra, barbatii, copiii, si uneori si femeile din Chintelnic isi pun masti hidoase si umbla pe la casele oamenilor. Colindatorii intreaba |primiti cu hazii?", iar gospodarii le deschid usile larg, ii primesc in casele gatite de sarbatoare si ii servesc cu prajituri si bautura. Cel mai adesea, baietii se deghizeaza in fete, iar tinerii formeaza un alai de nunta. Batranii isi aleg in schimb ca tema predilecta de costumare |moartea" si spun ca umbla cu ea prin sat. Costumele "hazilor" sunt fie straie populare, fie haine vechi, revalorificate in functie de cerintele personajelor interpretate: mosi, babe, ofiteri sau miri.

Intretin flacara traditiei

Unul dintre cei mai aprigi colindatori cu Hazii este Mirel Ţimbolmas, un barbat de 43 de ani, sef la revizia de vagoane din cadrul Statiei CFR Bistrita. In ajun de Boboteaza barbatul se intoarce in sat pentru obiceiul de la care n-a lipsit de doua decenii: |De 20 de ani iau parte la acest eveniment. Ma imbrac in haine de Moarte si ies impreuna cu fiul meu, Laurentiu, si nepoatele mele, costumati si ei in hazi", spune Mirel Ţimbolmas. Primul spune ca participa la obiceiul hazilor ca sa pastreze traditia. |Sute de oameni din Chintelnic se costumeaza. O gasca de hazi poate fi si de 6 persoane, si de 30", adauga Ţimbolmas. Obiceiul hazilor atrage pe langa localnici si multi curiosi care vor sa se bucure de pitorescul obicei. Marcela Turuc, directoare la Scoala Generala Sieu-Magherus a tinut neaparat sa vada cu ochii ei hazii, anul trecut |A fost frumos. Ma bucur ca inca se mai pastreaza traditia in Chintelnic ", spune profesoara.

Etnologii se intrec in aprecieri

Pe langa amuzament general si buna dispozitie, intrarea prin case este prilej de satisfacere a curiozitatii: ce si-a mai cumparat nou vecinul inlocuieste vechea intrebare: |ce zestre are fata de maritat a casei" . Etnologii au incercat sa dezlege tainele acestui obicei unic, cu o vechime care dupa unii depaseste 700 de ani. Unii l-au numit varianta romaneasca a Commedia-ei dell'Arte, este cazul scriitorului Ioan Pintea, fost preot paroh in Chintelnic, in timp ce altii cred ca este un obicei pitoresc din repertoriul obiceiurilor de iarna cu mascati si travestiti: |Obiceiul Hazilor satisfacea o nevoie de satisfacere a curiozitatii intr-o vreme cand nu prea erau alte forme de delectare. In plus era un bun prilej ca membrii comunitatii sa se intalneasca din nou. Nu este insa unic in tara", spune etnologul Emilia Bumb de la Centrul Judetean pentru Cultura Bistrita-Nasaud.

Mayernic
05-January-2011, 03:37 PM
Ritualul Bobotezei incepe la biserica Sfantul Sava si va culmina cu sfintirea apei langa podul de la Maracineni
Florin Mitu , adevarul.ro , Miercuri 5 ian 2011

http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110105_0144/4.jpg
BUZÄ‚U.Arhiva

Procesiunea de Boboteaza, prin care se vor sfinti apele raului Buzau, va fi oficiata maine pe malul drept al raului, in apropierea podului de la Maracineni.

Programul slujbei de Boboteaza va incepe la biserica Sfantul Sava de la ora 9.00, cu Liturghia, iar la ora 11.30 credinciosii se vor indrepta spre podul de la Maracineni, pentru ceremonia de sfintire a apei.

Apoi, conform traditiei care are in spate o istorie de peste un secol, mai multi tineri curajosi se vor arunce in apa inghetata a raului pentru a recupera un crucifix din lemn, aruncat in apa de un sobor de preoti. Ramane de vazut daca Aurel Burlacu, de 23 ani, va reusi al patrulea an la rand sa fie cel care aduce Crucea Sfanta la mal.
Autoritatile vor pune la dispozitia preotilor o cisterna, cu o capacitate de cinci tone, din care va fi distribuita apa sfintita.
Parintele Mihai Milea, presedintele Fundatiei |Sfantul Sava| din Buzau, spune ca apa sfintita sau |agheasma mare| este plina de sfintenie, deoarece prin rugaciunile preotilor se pogoara in ea Duhul Sfant.|Aceasta agheasma se ia cu multa evlavie, pe nemancate, in zile de post si cu multa rugaciune. Niciun cult nu poate sa arate un vas cu agheasma mare care sa nu se altereze macar 40 de zile. Doar in Biserica Ortodoxa gasim agheasma mare| mai spune preotul Milea.
Preotul Milea mai spune ca subiectul principal in ritualul Bobotezei este descoperirea Sfintei Treimi. |Atunci cand spunem «botez« noi il asociem cu spalare de pacate. Iisus Hristos nu a avut nevoie de toate acestea deoarece el nu a avut nicio vina, pacat sau slabiciune. Acest lucru l-a facut doar pentru noi, oamenii| a mai spus preotul Milea.

Mayernic
05-January-2011, 03:41 PM
Mesterii crucilor de gheata
Georgiana Mateiciuc , adevarul.ro , Miercuri 5 ian 2011

http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110104_0615/1.jpg
FOTO: GEORGIANA MATEICIUCIazul Partic poarta urmele crucilor decupate de pompieri

In ajun de Boboteaza, pompierii voluntari din comuna Bosanci sculpteaza in gheata cruci pentru bisericile din tot judetul. Acestea vor ramane in curtile lacasurilor de cult pana va veni caldura. Traditia pompierilor este veche de peste 130 de ani. Ei o respecta cu sfintenie, desi mesterirea crucilor se face in ger si dureaza uneori si o zi intreaga.

Peste 30 de pompieri voluntari din comuna suceveana Bosanci lucreaza an de an in ajunul Bobotezei la sculptarea catorva zeci de cruci de gheata. Efemerele obiecte de cult si de arta, traditionale in Bucovina, sunt transportate apoi la mai multe biserici din Suceava. Acolo sunt adorate de credinciosi pana la prima caldura serioasa. Mesterii de ocazie s-au adunat inca din zorii zilei de ieri pe marginea iazului Partic, de la marginea comunei. Acolo au decupat, in prima faza, blocuri uriase de gheata, pe care le-au tras cu ajutorul cangilor la marginea apei. Daca inainte vreme, predecesorii lor lucrau cu fierastraul, acum meseriasii au folosit drujba.

Cititi si: Biserica din zapada la Balea Lac
http://www.adevarul.ro/locale/sibiu/Biserica_din_zapada_la_Balea_Lac_0_402560279.html

Mayernic
05-January-2011, 03:47 PM
Traditii populare de Boboteaza

Luna ianuarie debuteaza cu doua importante sarbatori crestinesti: Botezul Domnului sau Boboteaza, pe 6 ianuarie si Sfantul Ioan, pe 7 ianuarie. Toti romanii se duc la biserica, de Boboteaza, pentru a lua apa sfintita, atat de necesara pentru tamaduire si purificare. In satele si orasele asezate pe maluri de ape, tinerii se intrec sa scoata la mal crucea aruncata de preot in apa inghetata. Cel ce va reusi va avea parte numai de bine. Se spune ca ziua de Boboteaza este inchinata purificarii apelor de fortele malefice. De Boboteaza se colinda, se soroceste vremea si belsugul holdelor in urmatorul an, se deschide cerul si vorbesc animalele. La ri-turile crestine de sfintire a apei, de botezare a credinciosilor, de scufundare a crucii in apa, poporul a adaugat numeroase practici de purificare: stropirea, spalatul sau scufundarea rituala in apa raurilor sau lacurilor, strigaturi si zgomote, aprinderea focurilor, afumarea vitelor si a anexelor gospodaresti. In comunele Gropeni, Smardan, Tichilesti etc., dupa sfintitul apei la Dunare, preotul merge prin sat si sfinteste caii gospoda-rilor.
Chiar si bucatele sunt numeroase si gustoase, insa gospodinele gatesc si cateva produse specifice de Boboteaza, piftia si graul fiert. In ajun, preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintita in dimineata aceea dupa liturghie. Oamenii tin post negru pana ce vine preotul si beau intai din aceasta apa sfintita. In ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul, impreuna cu enoriasii, face o procesiune spre un lac, rau sau vreun izvor, pentru slujba de Sfintirie a Apelor. Cand incepe slujba, vanatorii si padurarii sa-tului impusca peste ape, ca sa alunge duhurile necurate. Astazi, acest obicei a pastrat doar semnificatia festiva a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. Daca este destul de frig, se pregateste o cruce de gheata, pentru a marca locul slujbei, iar la final preotul arunca in apa o cruce de lemn pe care feciorii satului se reped sa o scoata, chiar daca este ger de |crapa pietrele|.

Credinte si obiceiuri populare

Boboteaza era asociata, din vechime, cu gerul, dar datina straveche nu tine cont de numarul gradelor, chiar daca putini mai respecta datina straveche. In unele sate, oamenii pregatesc sarbatoarea de Boboteaza prin manifestari specifice tuturor sarbatorilor, izvorate din traditiile populare. Se colinda, se fac si se prind farmece si descantece, se afla ursitul, se fac proorociri ale timpului si belsugului in noul an. In noaptea de Boboteaza, fetele isi pun busuioc sub perna pentru a-si visa ursitul. Din batrani se spune ca, in noaptea de Boboteaza, fetele nemaritate trebuie sa lege pe degetul inelar un fir rosu de lana ori matase, de care sa innoade o ramurica de busuioc luata de la popa si sa puna apoi crenguta sub perna. Seara se face o turta de faina foarte sarata, inainte de a manca din aceasta se bea doar un strop de agheasma, si se merge la culcare. Noaptea, tinerele isi vor visa ursitul. In plus, fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an. Pana la Boboteaza expira termenul de petire al fetelor. In noaptea de Boboteaza fetele numara parii de la gard, ghicesc in oglinda, rascolesc in focul din vatra pentru a iesi scantei si apoi spun: |Cum sar scanteile din jaratic, asa sa scanteie si inima lui si nu intetesc focul, ci intetesc inima lui!". Se spune ca apa sfintita din acea zi are puteri miraculoase; ca ea nu se strica niciodata; ca apele raman sfintite timp de doua pana la sase saptamani, timp in care nu se spala rufe in apa curgatoare; cu apa sfintita se stropesc vitele si nutretul lor, apoi fiecare gospodar bea cate putin, pe nemancate, pentru a-si curata si sfinti sufletul.

Mayernic
05-January-2011, 03:53 PM
Boboteaza - semnificatie si traditii

http://lifestyle.ele.ro/images/articole/big/epifania2300.jpg
A doua sarbatoare crestina importanta a noului an, dupa Sfantul Vasile, este Boboteaza, celebrata de ortodocsi pe 6 ianuarie.

Denumiri si semnificatii

Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat si, desigur, Botezul Domnului.

Cuvantul |epifanie| este de origine greaca (Epiphaneia), insemnand "manifestare" sau |aparitie|. |Teofanie|, termen ce semnifica |manifestarea lui Dumnezeu|, este prezent si astazi in prenumele feminin englezesc Tiffany.

Boboteaza este sarbatoarea sfintirii tuturor apelor din lume, dupa cum Iisus s-a coborat in raul Iordan pentru a fi botezat de Ioan Botezatorul. Este de asemenea o ocazie pentru recunoasterea Sfintei Treimi, caci se arata in acelasi timp Fiul ce vine sa se boteze, vocea Tatalui si Sfantul Duh ce se coboara asupra lui Iisus in chip de porumbel.

Agheasma mare

In tarile cu traditie ortodoxa, in special in Romania, Grecia si Rusia, slujba de Boboteaza nu are loc in biserica, ci langa o apa curgatoare sau o fantana. Acesta este momentul in care preotul arunca in apa inghetata o cruce, iar barbatii se arunca dupa ea. Cel care o aduce inapoi la mal va avea noroc tot anul.

http://lifestyle.ele.ro/images/poze/epifania1.jpg
Dupa slujba, credinciosii primesc agheasma mare, apa sfintita, cu puteri deosebite, care vindeca trupul si sufletul. Se spune ca sunt suficiente doar cateva picaturele din aceasta pentru vindecarea sterilitatii sau pentru a scapa de patima alcoolului. Agheasma mare este pastrata cu sfintenie, langa icoana, tot anul, pentru a fi folosita ca leac de boli si pentru dezlegarea farmecelor. Ea nu se altereaza in timp, iar daca totusi devine vascoasa sau capata gust neplacut, se spune ca cineva din casa respectiva a comis un mare pacat sau casa este blestemata.


Traditii de Boboteaza

In Ajunul Bobotezei, preotul vine cu botezul prin casele oamenilor, sfintind cu crucea si stropind cu agheasma dintr-un manunchi de busuioc. Preotul este anuntat de colindatori, care striga |Chiralesaaa!|, insemnand Kirie Eleison, adica Doamne Miluieste. Se spune ca aceasta strigare ii purifica pe cei colindati de rele si tot anul va fi curat pana la Sfantul Andrei. Colindatorii primesc pentru munca lor mere, nuci si bani.

http://lifestyle.ele.ro/images/poze/epifania.jpg
La tara, preotul este asteptat cu casa curata. Gospodinele asaza masa si pregatesc mancare de fasole, coliva si piftie. Ele intind pe garduri covoarele si tesaturile pentru a fi botezate, in credinta ca astfel vor deveni mai trainice, aducatoare de sanatate si vor fi pazite de molii.

Boboteaza - o sarbatoare a femeilor

Inainte ca preotul sa intre in casa, fetele nemaritate asaza pe pragul usii margele, iar odata ce preotul va pasi peste ele vor deveni adevarate talismane, aducatoare de noroc in dragoste. Ele fura sau cer busuioc din manunchiul preotului, pe care-l vor pune sub perna si legat pe degetul inelar cu un fir rosu de matase pentru a-si visa ursitul.

Seara, fetele fac o turta din faina, foarte sarata, pe care o mananca dupa ce beau un strop din agheasma, si merg la culcare pentru a-l visa pe cel care le e sortit.

Fetele sunt petite pana de Boboteaza, caci in aceasta noapte sfanta ele numara parii de la grajd, ghicesc in oglinda si rascolesc in jaraticul din vatra pentru a iesi scantei, spunand un descantec: Cum sar scanteile din jaratic, asa sa scanteie si inima lui si nu intetesc focul, ci intetesc inima lui!

De asemenea, fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza se vor marita in acel an.

Oamenii care au necazuri mari si tinerii care doresc noroc in casnicie tin post negru in ziua de Boboteaza. Sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic imprumut.

Deoarece se crede ca de Boboteaza toate apele pamantului au fost sfintite, femeilor le este interzis sa spele rufe timp de 9 zile, ca apa sa nu fie spurcata.

Iordanitul femeilor este o traditie din nordul tarii noastre, care se mai pastreaza si astazi. Femeile se aduna la cineva acasa, aducand cu ele alimente si bautura. Dupa ce iau masa, ele |se iordanesc|, adica danseaza si canta intreaga noapte, pana dimineata, cand ies pe strada si ii iau pe sus pe barbatii intalniti in cale, ii duc la rau si ii ameninta ca ii arunca in apa.

Tot cu aceasta ocazie se oficiaza integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite, prin stropirea lor cu apa.

Mayernic
05-January-2011, 03:58 PM
Superstitii de Boboteaza | Traditii si obiceiuri de 6 ianuarie

Sarbatorita in fiecare an pe data de 6 ianuarie , Boboteaza , impreuna cu ziua Sfantului Ion Botezatorul din 7 ianuarie , incheie ciclul sarbatorilor de iarna , marcand purificarea prin apa , alungarea duhurilor si creaturilor malefice care au iesit la iveala cu prilejul noului an , si presimtirea timida, dar sigura, a primaverii (pana la Boboteaza , este dricul iernii, dar de la ea incolo piere gerul si iarna este pe duca). Curatirea de gospodariei de diavoli, moroi , serpi, purici ,boli, dar si de influenta oamenilor malefici , precum favorizarea unor recolte bogate , au loc toate prin intermediul apei sfintite sau a agheazmei.

Pana la de 30 de ani, Iisus si-a tainuit puterile si a incercat sa nu iasa in evidenta intrucat , printre evrei, nu se ingaduia ca cineva sa devina invatator sau preot decat dupa aceasta varsta. Atunci cand a implinit harazitii ani, harul Domnului a coborat peste Hristos , iar Ioan, fiul lui Zaharia, a fost chemat sa il boteze pe Iisus in apele Iordanului, ca pe cel ce isi luase asupra lui pacatele intregii lumi.

Multe legende si credinte romanesti consemneaza intr-un mod specific momentul botezului Domnului.Astfel , se zice ca atunci cand Ioan Botezatorul si-a inceput sfanta indatorire a stropirii lui Iisus cu apa sfintita, diavolii s-au aratat in numar foarte mare pe raul Iordanului, incepand a trazni si a bubui , astfel incat sa intrerupa sacra ceremonie. Fata de acestea , Dumnezeu le-a dat porunca preotilor sa citeasca si sa sfinteasca apele, iar oamenii au pornit sa puste asa ca diavolii au cazut sub gheturi si s-au inecat in apa , lumea scapand de cea mai mare parte dintre ei.

Intr-o alta poveste straveche , se spune ca atunci cand preotii isi inmoaie crucea in rau cu ocazia Bobotezei , dracii ies din apa pana se termina sfintirea si ratacesc pe campuri si islazuri ajungand adeseori sa fie sfartecati de catre lupi. De aceea nu este bine sa lasi haine la uscat in ziua Botezului Domnului, caci diavolii isi cauta scapare , ascunzandu-se sub ele. Oricum , doua saptamani dupa Boboteaza nu se recomanda sa speli in parauri rufele sau camasile, caci diavolii abia asteapta sa se agate de ele.

O legenda populara istoriseste despre faptul ca Adam s-ar fi legat in scris fata de Necuratul sa ii dea pe mana toate sufletele, atat cele curate cat si cele necurate. Dumnezeu l-a trimis in solie pe Sfantul Neculai, sa il intrebe pe diavol cum se poate lua inapoi acel legamant, iar acesta a raspuns ca nu poate fi recuperat decat de cel care se naste din fecioara si este botezat de doua ori. Infernul se umpluse de suflete , in majoritatea lor curate, asa ca Dumnezeu si-a facut mila si a trimis pe pamant pe Iisus , nascut din Fecioara Maria.Cu ocazia botezului infaptuit de Ioan asupra lui , Hristos a trimis trei lumanari aprinse sub ape , ce au ajuns pana in strafundurile marii si au ars inscrisul facut de Adam cu dracul.

In unele regiuni, o traditie adanc inradacinata stabilea sa se traga focuri de arma si pusti si sa strige "Chiraleisa" odata cu iesirea preotilor din biserica , cu crucea de Boboteaza , intrucat larma facuta de ei se asemana zgomotului facut de gheata crapata sub pasul lui Isus atunci cand a pasit in Iordan si a calcat peste lespedea pe care era inscrisa greseala facuta de Adam fata de diavol.

In ziua Botezului Domnului, daca striga din rasputeri "Chiraleisa" , oamenii capata forta si vlaga, iar bolile, necurateniile si fiarele le simt vrednicia si se ascund in toate ungherele pamantului si adancurile codrului , pana la Sfantul Andrei , cand ies iar la iveala si isi fac de cap pana la Craciun.

Daca vrei sa fii ocolit de boale tot anul , trebuie ca de Boboteaza, atunci cand se cufunda steagul in rau, sa te speli pe data cu cateva maini din apa curgatoare . Intr-un alt obicei, numit Iordaneala, oamenii merg la fantani si isi toarna apa pe cap , astfel incat sa fie sanatatosi de-a lungul intregului an.

Cand ajungi acasa , dupa slujba de Botezul Domnului, trebuie sa stropesti cu agheasma casa, gospodaria, vitele si fantana. In acest fel izgonesti dracii, care nu se pot ascunde decat in apa statuta. Agheasma nu se imprastie , potrivit unor credinte , si peste cai, caci ei sunt mereu nesatui si ii poti gasi si morti cu iarba in gura. De altfel , dracul nu se poate preface in oaie, bou , sau porc, animale binecuvantate de Dumnezeu, ci numai in cal , om sau iepure.
Pentru bunul mers al culturilor, se boteaza cu agheasma samanta ce urmeaza a fi semanata.

Gospodinele fac o turta din ageasma cu cenusa, sa o aiba la indemana pentru a curata vasele ce se pot spurca in decursul anului.

In unele zone folclorice, nevasta facea doua paini, una mare si o alta mica.Pe cea mare , o daruiau popii cand sosea cu caldarusa de Boboteaza, iar cea mica era data vitelor , ca sa aiba sanatate.

In ziua de Boboteaza, se deschid cerurile si ingerii pazitori cobora si le soptesc la ureche fetelor si flacailor necasatoriti ce noroc vor avea in iubire. Dupa ce termina slujba la rau si se intorc spre biserica , preotii dau cu agheasma spre petitori , iar din aceasta zi feciorilor li se ingaduie sa merga pentru a vedea si a peti fetele. Agheasma este prielnica pentru dragoste, maritis si credinta in iubire. Imediat dupa ce s-a luat agheasma , fetele se imbaiaza de trei ori in rau , ca sa se stranga baietii la ele asa cum s-a strans poporul la malurile Iordanului. Daca de Boboteaza, o fata sau un baiat aluneca si cade la pamant, este sortit(a) , se pare, sa se casatoreasca in acel an (dupa o alta credinta, va muri pana se incheie anul).Daca o fata de maritat zareste in ziua de Botezul Domnului , inainte sau dupa slujba, un flacau calare pe un cal alb , ea se marita negresit in acel an.

Carmenita
05-January-2011, 11:52 PM
Botezul Domnului sau Boboteaza
Constantin Gherasim (http://www.ziaruldebacau.ro/ziarul/author/constantingherasim/) - 6 Ianuarie 2011 -Accesat de 147 ori, 147 astazi

http://www.ziaruldebacau.ro/ziarul/wp-content/uploads/2011/01/bobo-460x295.jpg (http://www.ziaruldebacau.ro/ziarul/wp-content/uploads/2011/01/bobo.jpg)
- sarbatoarea Bobotezei aduna mii de credinciosi la biserica, aceasta fiind ziua cind se sfintesc apele a€“ conform traditiei populare, timp de sase zile nu se spala rufe

Putina zapada si un ger strasnic contureaza imaginea unei sarbatori a Bobotezei, asa cum ne-o povestesc batrinii. Urmind traditia postului din ajunul marii sarbat, credinciosii care au tinut post ieri, gusta astazi din Aghiazma Mare.
Boboteaza este sarbatoarea rinduita in amintirea botezului primit de Mintuitorul Iisus Hristos din mina Sfintului Ioan Botezatorul in apa Iordanului.
Se mai numeste si Epifania sau Teofania, adica Aratarea Domnului, pentru ca in aceasta zi Mintuitorul a iesit pentru prima oara in lume, fiind aratat sau marturisit ca Mesia.
In istorie, cel mai de seama eveniment legat de aceasta sarbatoare era botezul celor care urmau sa devina crestini, care voiau sa imite astfel botezul Mintuitorului in Iordan.
Cum botezul era numit si luminare, sarbatoarea Bobotezei a mai primit si numele de sarbatoarea luminilor sau a luminarii. In ziua de Boboteaza, preotii vesteau credinciosilor in biserici data Pastilor si cea a inceptului Postului Mare.
Zi de obiceiuri si traditii
Inventivi si generosi bacauanii fac din aceasta sarbatoare un prilej de bucurie. Totul incepe atunci preotul umbla din casa in casa cu Aghiazma Mare si Icoana sarbatorii, vestind, prin cintarea specifica, |In Iordan, botezindu-Te, Tu, Doamne|, cum Dumnezeu s-a aratat oamenilor ca Mesia.
In aceeasi zi, exista si obiceiul stropirii cu aghiazma a casei, iar in mediul rural, a tarcului vitelor, a gradjurilor etc.
Cind termina cu gospodaria, oamenii se duc cu Aghiazma Mare in livezi si stropesc pomii fructiferi si via, pentru ca de-a lungul noului an sa fie ferite de seceta, omizii, viermi, mana si alte boli.
Toata aceasta stropire reprezinta un ritual precrestin cu scop curativ, adica, prin intermediul lui, crestinii se incredintau ca animalele vor fi frumoase, iar in gospodarie toate vor merge bine cu binecuvintarea lui Dumnezeu.
Tot din ziua Bobotezii, femeile nu mai au voie sa spele rufele timp de o saptamina, pentru ca apele au fost sfintite si nu trebuie spurcate. Totodata, daca vremea este rece asa cum spune vorba populara cind se vorbeste de |gerul Bobotezei|, la unele biserici, credinciosii fac cruci din gheata. Linga acestea are loc slujba de sfintire a apei|. (Constantin GHERASIM)

Edaneli
06-January-2011, 02:44 AM
De Boboteaza afli cat de lunga iti va fi viata!

Boboteaza, serbata in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara.

In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare.

Ajunul Bobotezei este considerat un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Pe vremuri, dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice".

In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri in acea familie va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.

In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Despre agheasma adusa de la biserica se crede ca este buna de leac. De obicei, se spune ca sunt suficiente cateva picaturi din aceasta agheasma pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. Agheasma este pastrata tot anul intr-un mic vas langa icoana si nu se altereaza in timp, chiar daca vasul nu este acoperit. Daca totusi agheasma pastrata de la Boboteaza devine vascoasa sau capata gust neplacut, se spune ca o persoana din casa respectiva a comis un mare pacat sau ca asupra casei a fost aruncat un blestem pe care numai preotul il va putea desface.

In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

Conform traditiei, in aceasta zi se arunca in apa marii trei cruci care vor fi recuperate de tinerii curajosi ce vor sfida gerul Bobotezei.

Peste aceste obiceiuri crestine de sfintire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus si multe practici pagane, cum ar fi afumarea grajdurilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe camp. Toate acestea au in general un rol de curatire si de indepartare a raului. Batranii cred ca de Boboteaza se deschid cerurile si ingerul pazitor le spune fetelor de maritat si baietilor de insurat incotro va fi norocul lor.

http://stirileprotv.ro/stiri/social/de-boboteaza-afli-cat-de-lunga-iti-va-fi-viata.html

natco
06-January-2011, 04:53 AM
Dragii mei, va rog cu smerenie sa-mi reconfirmati si mie ziua in care se sfinteste apa, caci asta seara am vazut la tv cum niste preoti din nu mai tin minte ce localitate au pregatit butoaie intregi cu "aghiazma", ca sa aiba sa imparta la oameni a doua zi.
Dupa umila mea stiinta, apa se sfinteste pe 6 ianuarie, chiar in ziua de Boboteaza si ma intreb ce fel de "aghiazma" primesc oamenii daca apa e "sfintita" cu o zi inainte?

rella
06-January-2011, 07:08 AM
Apa se sfinteste in ziua de 6 ianuarie, iar butoaiele se pregatesc cu o zi inainte (se umplu cu apa). Cu alte cuvinte e asa cum stiai si tu in ceea ce priveste ziua sfintirii apelor

miha
06-January-2011, 10:32 AM
Botezul Domnului - Boboteaza

Pe 6 ianuarie praznuim Botezul Domnului, cunoscut in popor sub denumirea de Boboteaza. Botezul Mantuitorului in Iordan, poarta si denumirea de "Epifanie" sau "Teofanie", termeni care provin din limba greaca si inseamna "aratare", "descoperire". De ce aratare sau descoperire? Pentru ca in momentul in care Hristos a fost botezat, cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborat in chip de porumbel si a stat peste El, iar Tatal a marturisit: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit!" (Matei 3, 17). In acest sens, Sfantul Ioan Gura de Aur spune: "Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor cand S-a nascut, ci cand S-a botezat".

Boboteaza - scurt istoric

Sarbatoarea Bobotezei este amintita din secolul al II lea, la Sfantul Clement Alexandrinul. Mentionam ca in primele secole, Boboteaza era sarbatorita impreuna cu Nasterea Domnului, pe 6 ianuarie. Incepand cu secolul al IV lea, cele doua sarbatori au fost despartite: 25 decembrie fiind data stabilita pentru praznuirea Nasterii Domnului si 6 ianuarie pentru Botezul Domnului.

Boboteaza, ziua in care Hristos S-a descoperit lumii

Afara de cele graite de Iisus la varsta de 12 ani in templu, Hristos nu a savarsit nicio minune si nu a rostit niciun cuvant retinut de evanghelisti. Incepand cu Botezul Sau, Hristos iese din umbra si incepe sa propovaduiasca. A primit botezul la 30 de ani, varsta maturitatii la evrei.

Iisus a venit la Ioan si i-a cerut sa-L boteze, nu pentru ca avea nevoie de curatire de pacate, caci era Dumnezeu-Omul, ci pentru a sfinti creatia. Ca Mantuitorul nu a venit sa primeasca iertare de pacate de la Ioan, reiese si din faptul ca botezul lui Ioan il ajuta pe om sa constientizeze starea pacatoasa, insa, nu oferea iertarea. De aceea se si spune ca era "spre iertarea pacatelor" (Luca 3, 3), pe care avea s-o aduca Hristos.

El primeste botezul de la Ioan pentru a readuce Duhul Sfant in creatie. Prin caderea in pacat, omul Il pierduse pe Sfantul Duh, asa cum ne marturiseste Sfantul Chiril al Alexandriei. Botezul Mantuitorului reprezinta momentul redeschiderii izvoarelor harului, care fusesera zavorate pentru om si pentru intreaga creatie. Prin cuvintele din rugaciunea citita la Boboteaza: "Astazi firea apelor se sfinteste...", nu trebuie sa intelegem ca harul lui Dumnezeu se pogoara in timpul slujbei de sfintire a apei peste toata apa care exista in diverse locuri, ci doar peste apa pregatita din timp pentru acest lucru.

In Botezul Domnului stau inceputul si temeiul Sfintei Taine a Botezului crestin

Acceptand sa Se cufunde in Iordan, Hristos l-a ingropat pe vechiul Adam si a inceput astfel zidirea unui om nou. Apele Iordanului primind pe Dumnezeu-Omul nu au avut ce sa curete, ci au fost ele insele purificate. Hristos a curatit prin cufundarea Sa in Iordan, creatia intinata de caderea omului in pacat si a inlaturat puterea satanei. Astfel, in clipa cand El S-a lasat botezat de Ioan, izvoarele harului s-au pogorat peste creatie.

In rugaciunea de sfintire a apei de la Botez, se cere venirea Duhului pentru curatirea apei de lucrarea puterilor demonice, pentru ca ea sa devina, prin pogorarea deplina a Duhului, loc al nasterii omului nou in Hristos.

Astfel, ritualul Botezului crestin repeta aceste momente, care semnifica trecerea dintr-o etapa existentiala in alta: el se deschide cu lepadarile, menite sa alunge puterea satanei si se incheie cu primirea darului Sfantului Duh.

Boboteaza - sfintirea apei

In ajunul si in ziua de Boboteaza, in toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfant, la rugaciunile arhiereilor si preotilor se sfinteste Agheasma Mare.

Crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din Agheasma Mare timp de opt zile, in perioada 5 ianuarie- 14 ianuarie si la recomandarea duhovnicului. Agheasma Mare este folosita, in Ajunul Bobotezei, la sfintirea casele credinciosilor si locuitorii acestora. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi: binecuvantarea si sfintirea prapurilor, sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.

www.crestinortodox.ro

adn
06-January-2011, 12:18 PM
Dragii mei, va rog cu smerenie sa-mi reconfirmati si mie ziua in care se sfinteste apa, caci asta seara am vazut la tv cum niste preoti din nu mai tin minte ce localitate au pregatit butoaie intregi cu "aghiazma", ca sa aiba sa imparta la oameni a doua zi.
Dupa umila mea stiinta, apa se sfinteste pe 6 ianuarie, chiar in ziua de Boboteaza si ma intreb ce fel de "aghiazma" primesc oamenii daca apa e "sfintita" cu o zi inainte?

Teoria ca teoria,dar practica ne omoara.Sunt preoti f.eficienti.

brindusa
06-January-2011, 07:51 PM
DE BOBOTEAZA

Afara-ncet se lumineaza,
Se-aude-un clopot si o toaca,
E sfanta zi de Boboteaza
Cu ger cumplit si promoroaca.

Crucea de gheata straluceste
Langa biserica,
Spre slujba lumea se grabeste
Pe drumul alb si inghetat.

Vorbesc despre Ioan Botezatorul
Si despre binecuvantata apa din Iordan,
Despre Isus Mantuitorul,
Care S-a botezat la inceput de an.

Pe la amiaza,cand se-ntorc spre casa,
Pe ulitele-n haina argintie,
Ii frige gerul,nu le pasa,
E sarbatoare azi! Ce mare bucurie!

miha
06-January-2011, 11:09 PM
raspunsul este in textul de mai sus la "Boboteaza-sfintirea apei"

Mayernic
04-January-2012, 02:51 PM
De Boboteză nu se spală rufe, iar fetele îşi pun busucioc sub pernă. Vezi tradiţii

Boboteaza sau Arătare Domnului se sărbătoreşte în fiecare an pe 6 ianuarie. La Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata......................

http://media.realitatea.ro/multimedia/image/201001/w460/boboteaza_08501900.jpg


http://www.realitatea.net/de-boboteza-nu-se-spala-rufe-iar-fetele-isi-pun-busucioc-sub-perna-vezi-traditii_900943.html

Mayernic
05-January-2012, 05:36 PM
Boboteaza şi Sfântul Ioan încheie sărbătorile naşterii lui Hristos

Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Mântuitorului Iisus Hristos.......................

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/5226/9128705/1/boboteaza-patriarh-daniel-octav-ganea.jpg?width=400


http://www.mediafax.ro/main-story/boboteaza-si-sfantul-ioan-incheie-sarbatorile-nasterii-lui-hristos-9128705

Mayernic
06-January-2012, 04:51 PM
Mii de credincioşi din Galaţi au asistat la recuperarea crucii din apele Dunării

Mii de credincioşi din Galaţi au fost prezenţi vineri, la prânz, pe Faleza Dunării, în imediata apropiere a Bisericii "Precista", la manifestările religioase de Bobotează..............

http://media.realitatea.ro/multimedia/image/201201/w460/cruce_dunare_24678000.jpg


http://www.realitatea.net/mii-de-credinciosi-din-galati-au-asistat-la-recuperarea-crucii-din-apele-dunarii_901702.html