Rezultate 1 la 4 din 4

Subiect: Definitia si clasificarea incendiilor

  1. #1
    Administrator
    Avatarul lui admin
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Posturi
    3.243
    Puncte
    131.634
    Nivel
    100
    Puncte: 131.634, Nivel: 100
    Puncte: 131.634, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 24,0%
    Activitate globală: 24,0%
    Realizări:
    Recommendation Second Class25000 Experience Points10000 Experience Points5000 Experience Points1000 Experience Points500 Experience Points250 Experience Points100 Experience Points7 days registered31 days registered3 months registeredTagger Second ClassTagger First ClassOverdriveRecommendation First Class50000 Experience Points1 year registeredVeteran

    Implicit Definitia si clasificarea incendiilor

    forest_fire.jpg
    Definitia incendiului

    Pentru a defini incendiul sunt necesare trei elemente:
    a”€ existenta unei arderi scapate de sub control;
    a”€ producerea de pagube materiale in urma arderii;
    a”€ necesitatea interventiei printr-o actiune de stingere pentru intreruperea si lichidarea arderii.

    Lipsind unul dintre aceste elemente arderea respectiva nu poate fi considerata un incendiu.
    Incendiul este deci o ardere declansata cu sau fara voia omului, scapata de sub control, in urma careia se produc pagube materiale si pentru a carei intrerupere si lichidare este necesara interventia printr-o actiune de stingere.

    Totul s-a schimbat, pentru ca nimic sa nu se schimbe.
    Fie painea buna, rea, chiar daca e in tara ta, tot "ti-o ia" altcineva.
    Cu prostul care nu are scoala, te lupti putin si ai izbutit, dar lupta este colosala cu prostul care are scoala. (S.O.)

  2. #2
    Administrator
    Avatarul lui admin
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Posturi
    3.243
    Puncte
    131.634
    Nivel
    100
    Puncte: 131.634, Nivel: 100
    Puncte: 131.634, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 24,0%
    Activitate globală: 24,0%
    Realizări:
    Recommendation Second Class25000 Experience Points10000 Experience Points5000 Experience Points1000 Experience Points500 Experience Points250 Experience Points100 Experience Points7 days registered31 days registered3 months registeredTagger Second ClassTagger First ClassOverdriveRecommendation First Class50000 Experience Points1 year registeredVeteran

    Implicit

    1.Clasificare
    A. Incendii provocate de cauze naturale
    In aceasta categorie intra incendiile intamplatoare, izbucnite indiferent de vointa omului, cum sunt: incendiile provocate de electricitatea atomsferica (traznetul), de razele solare, autoaprinderile datorate fie descompunerilor anumitor substante, fie fixarii oxigenului din aer. Incendiile intamplatoare se mai pot datora cutremurelor de pamant, furtunilor puternice, meteoritilor care distrugand anumite instalatii, pot determina declansarea incendiului.

    a. Incendii determinate de descarcarile electricitatii atmosferice (traznetul)
    Aceste incendii presupun imprejurari atmosferice speciale, a caror legatura cu izbucnirea focului trebuie insa dovedita prin descoperirea urmelor caracteristice ale acestuia, caci in timpul descarcarilor electricitatii atmosferice se pot provoca incendii premeditate.
    Pentru a deosebi un incendiu accidental sau provocat de incendiile determinate de descarcarile electricitatii atmosferice, se cerceteaza din primul moment obiectele care pot sa poarte aceste urme si care se prezinta fie ca urme mecanice de rupere sau zdrobire, fie ca urme de ardere, topire sau volatilizare1.
    In cazul incendiilor determinate de descarcarile electricitatii atmosferice se vor descoperi, pe langa urmele de aprindere, si o serie de urme mecanice, de sfaramare, rupere, dislocare sau zdrobire, pe ziduri, caramizi, dusumele, pe obiectele conducatoare de curent electric. Caramizile in locurile de lovire a traznetului vor deveni sticloase, datorita temperaturii inalte.
    Asupra obiectelor de metal, electricitatea atmosferica actioneaza prin magnetizarea sau demagnetizarea fierului si a otelului sau prin acoperirea cu un strat de oxid a metalelor atinse, care la obiectele de bronz sau din alama primesc o culoare violacee. Unele metale sunt topite iar altele volatilizate, fiind depuse pe diferite obiecte din jur, cum ar fi tiglele de pe acoperis, vasele de portelan, dinti si unghiile persoanelor electrocutate etc. Indeosebi instalatiile electrice, antenele de radio sau televiziune sunt adeseori sunt complet volatizate. Cablurile electrice de cupru sau aluminiu sunt volatilizate fara ca invelisul izolant sa fie inlaturat. Volatilizarea metalelor nu se produce in toate cazurile de incendiu prin traznet, decat in cazurile descarcarilor electrice extrem de puternice.
    Uneori traznetul provoaca aprinderi simultane in mai multe locuri putand trezi banuiala unui incendiu premeditat. In aceste cazuri, locurile aprinderilor simultane trebuie examinate din punctul de vedere al inflamabilitatii lor, descarcarile electrice atmosferice necautadu-le anume ca o mana criminala.
    In mod obisnuit descarcarile electricitatii atmosferice ce ating locurile inalte, varfurile metalice, conductele electrice sau locurile care sunt asezate alaturi de o intindere de apa.
    Cand se presupune ca un incendiu a luat nastere in cursul unei descarcari a electricitatii atmosferice concomitent cu stingerea probelor la locul faptei, se vor lua informatii asupra conditiilor atmosferice, la locul si in timpul incendiului, atat de la martorii oculari ai acestuia cat si de la institutele meteorologice.

    b. Incendii determinate de razele solare
    Aceste incendii sunt mai putin frecvente decat cele provocate de traznet, dar le intalnim totusi in locuri deschise, cum sunt padurile cu multe uscaturi, miristile etc. Un ciob de sticla cu proprietati optice de a concentra razele solare ce-l strabat, un obiect sferic si lucios de aluminiu, iar in incaperi tiglele de sticla pentru a asigura luminarea podurilor, glasvandurile sau sticlele defecte cu umflaturi au rol de lentila. O pereche de ochelari, un vas de sticla plin cu apa, o oglinda de barbierit etc. pot determina in unele conditii favorabile aprinderea obiectelor inflamabile din apropierea lor. Aprinderile datorate razelor solare sunt foarte rare deoarece soarele trecand la meridianul unui punct, razele sale vor fi concentrate numai in timp foarte scurt pentru a putea determina o aprindere, presupunand ca toate celelalte conditii sunt favorabile.
    c. Electricitatea statica
    Electricitatea statica, acumulata in principal prin frecarea a doua corpuri izolate electric, prin scurgerea unor lichide rele conducatoare de electricitate pe conducte sau diverse recipiente, poate determina aparitia unei scantei de descarcare electrica destul de slaba, insa suficienta pentru declansarea aprinderii, intr-un mediu de gaze usor inflamabile1.

    d. Autoaprinderile
    Autoaprinderea este, de asemenea, un fenomen de natura fizico-chimica sau biologica.
    Autoaprinderile determinate de descompunerile chimice:
    Autoaprinderile pot lua nastere in urma unor procese chimice de descompunere sau in urma fixarii oxigenului din aer.
    In aceasta categorie de incendii intra cele provocate de substante in descompunere spontana. Datorita reactiilor chimice interioare, substantele in descompunere daca sunt inmagazinate in conditii lipsite de aerisire, pot determina aprinderea in urma exploziei sau a unei aprinderi brusce. S-au intalnit cazuri cand unele materiale ca: focuri de artificii, focuri bengale etc, pastrate intr-o unitate comerciala fara a fi vandute, au determinat aprinderea magazinului.
    Substantele care se pot aprinde spontan, in urma unei oxidarii lente, sunt foarte numeroase si pot fi grupate in mai multe categorii: carbuni, uleiurile animale si vegetale, furajele etc.


    Carbunii.
    Intocmai ca si alte corpuri carbunii absorb oxigenul din aer si-l depoziteaza in pori cu cat suprafata carbunelui in contact cu aerul este mai mare cu atat acest proces de absorbire a oxigenului se face mai intens. Astfel carbunii in depozitele uscate prin pierderea apei se fisureaza, marind suprafata de contact cu aerul, iar cand sunt in stare de pulbere acest contact este maxim. Daca depozitarea de carbune este prost facuta fara aerisirile regulamentare, iar cantitatea de carbune este destul de mare pentru ca procesul de compresiune continua a gazelor sa ridice temperatura depozitarii, autoaprinderea este posibila. Aprinderea se produce prin oxidarea carbunelui de catre oxigenul pe care l-a absorbit. Aceste aprinderi pot avea loc in calele vaselor, in depozitele din gari sau ale fabricilor de gaz din carbune. Pentru a evita incendiul, depozitarile se fac cu numeroase aerisiri si se controleaza cu tije cu termometru. Depozitarile de negru de fum sunt si mai inflamabile, ele fiind un regim special, trebuind lopatate tot la opt zile.
    Uleiurile vegetale si animale.
    Uleiurile prin absorbirea oxigenului din aer se transforma in rasini (uleiuri sicative), absorbind pana la 5-15% oxigen fata de greutatea lor, in 48 ore. Uleiurile nesicative absorb in mod lent o cantitate mult mai mica, dar si acestea pot da nastere la autoaprinderi daca sunt puse pe suprafete poroase, cum sunt hartia, materialele textile etc1.
    Aparatul lui Maskey da posibilitatea unei verificari experimentale daca o substanta se poate oxida prin absorbirea oxigenului din aer si daca poate da nastere la autoaprindere.
    Uleiurile vegetale se pot aprinde si sub forma de seminte, ca cele de bumbac, de in, turte de floarea-soarelui sau bumbacul comprimat in baloturi, firele de lana ca deseuri in razboaiele de tesut, datorita uleiurilor cu care se acopera pentru a pute fi mai usor prelucrate etc.
    Unele substante se aprind datorita starii de pulverulente formand in locurile de productie aerosoli inflamabili ca: faina, tutunul, firele sintetice, zincul, azotul de potasiu etc.
    Autoaprinderile de natura biologica:
    Substantele vegetale daca nu sunt inmagazinate uscate si acest lucru nu se poate respecta intotdeauna, vor intra intr-un proces de fermentatie datorita dezvoltarii vertiginoase a bacteriilor, profitand de umiditate, de lipsa unor curenti de aer si de o temperatura constanta.
    Bacteriile descompun materia vegetala umeda degajand caldura, dar incendiul este provocat de fermentatiile bacteriene, care sunt foarte oxidante si care trecand prin diferite procese chimice ajung pana la autoaprindere. Masa vegetala a depozitarii lipsita de aerisire se transforma in carbune piroferic.
    Depozitarile de fan si de lucerna sunt cele mai sensibile la aceste autoaprinderi, dar ele pot avea loc si in cazul de tutun, frunze moarte, paie si chiar hartie, in cazul hartiilor vechi, autoapriderea este ajutata de substantele cu care sunt acoperite(oxidanti).
    Agricultorii presara sare la centrul depozitarilor pentru a preintampina fermentarea sau creeaza culoarea de paie uscate.
    Aceste incendii pot fi usor prevenite prin masurarea cu regularitate a temperaturii centrale a depozitarilor; cu putin timp inainte de autoaprindere depozitul de materii vegetale degaja vapori de apa si un miros intens de ars.
    Aprinderile spontane in contact cu aerul sau apa:
    Din categoria acestor substante fac parte: fosforul alb si pilitura de aluminiu, magneziu si zinc precum si varul nestins. Fosforul alb se aprinde uscat sau umed, cand vine in contact cu aerul; piliturile metalice mentionate mai sus, in anumite conditii de umiditate atmosferica, iar varul nestins cand vine in contact cu apa fara a fi intr-o cantitate destul de mare pentru a-l dilua. Temperatura varului nestins aprinde butoiul in care este pastrat, iar scanteile si aschiile aprinse ale acestuia aprind obiectele inflamabile aflate in jur.
    Studierea autoaprinderii prin fixarea oxigenului din aer este legata de numele lui Dennstaedt din Hamburg care pe langa constatarile valoroase publicate a construit un cuptor special cu teava care poate fi mentinut la o anumita temperatura (100-105ºC). Ţeava centrala este impartita in doua camere, una pentru incalzire, iar cealalta pentru substanta examinata. Camerele comunica intre ele printr-o ferestruica. Aparatul este prevazut cu trei termometre unul pentru indicarea temperaturii generale, unul pentru indicarea temperaturii camerei de incalzire si unul pentru indicarea temperaturii substantei de cercetat.
    Intregul aparat va fi incalzit la 100ºC sau la 150ºC si in acest timp in camera substantei de cercetat se introduce carbonic. In momentul cand termometrele indica temperatura specifica a unor anumite depozitari in fermentare se inlocuieste gazul carbonic cu curent de aer proaspat continand oxigen. Daca din acest moment termometrul infipt in materialul de cercetat indica o rapida crestere a temperaturii pe cand celelalte termometre raman stationare , acesta se gaseste in stare de autoaprindere, datorita fixarii rapide a oxigenului. Asa se explica de ce unele materiale gresit depozitate se aprind in momentul cand umblandu-se la ele straturile interioare a€“ aproape carbonizate a€“ primesc un curent de aer proaspat.

    B. Incendii accidentale
    Cauzele acestor incendii sunt extrem de variate, pornind de la imprudenta, neglijenta, nepricepere sau de la unele defecte de constructii. Aceste incendii se datoresc, in mare parte nerespectarii regulilor de prevenire a incendiilor. Ele pot fi provocate de: aruncarea neglijenta a unui chibrit aprins sau a unei tigari, manipularea gresita a aparatelor de iluminat cu petrol sau de incalzit electric, instalatii de incalzire cu lemne sau cu carbune sau improvizatii etc.
    Unele incendii se datoresc aprinderii focului in sobe de incalzit cu petrol sau cu benzina. Explozia lampilor cu petrol sau benzina este provocata in urma golirii rezervorului in timpul arderii care apoi se supraincalzeste, formand un amestec de gaze de petrol si aer, si care intr-o anumita proportie venind in contact cu flacara fitilului provoaca explozia lampii si aprinderea obiectelor din apropiere.
    Spalarea neatenta cu benzina sau neofalina a materialelor textile poate provoca aprinderea obiectelor din jur, datorita electricitatii statice formate prin frecare sau a vaporilor de benzina care, fiind mai grei decat aerul, se intind la suprafata pardoselii si pot sa ia contact cu focarul sobei. Vaporii de benzina se pot aprinde de la scanteile provocate de o priza electrica sau de niste potcoave.
    Sarcinile electrostatice se formeaza la orice separare brusca intre corpurile solide si lichide aflate in imersie in benzina. Ele se formeaza atat la varsarea benzinei cat si in timpul spalarii manuale, datorita frecarii obiectului, dar mai ales scoaterii si introducerii bruste a obiectului in timpul spalarii, cu cat lichidul inflamabil este mai agitat cu atat barbotajul acestuia este mai mare si intensitatea sarcinii electrostatice este mai crescuta. Dintre tesaturile textile, cele care se electrizeaza mai lut sunt cele de matase artificiala (nylon, relon, rolan etc), apoi urmeaza bumbacul si lana. Impuritatile trecute prin lichidul spalare maresc si mai mult cresterea sarcinilor electrice si dau pericolul de aprindere.
    Dispozitivele de incalzire, ca sobele de teracota sau tuci, pot determina aprinderea locuintei prin manipularea neglijenta sau supraincarcarea sobei cu combustibil fara inchiderea usilor in mod regulamentar, sau prin astuparea cosurilor.
    Utilajele electrice ca: radiatoare, ventilatoare, masini de calcat , lasate sub tensiune si nesupravegheate pot determina aprinderea obiectelor din apropiere si declansarea unui incendiu.

    Incendii determinate de scurtcircuite electrice
    Scurtcircuitul electric este un fenomen foarte frecvent dar numai in unele cazuri exceptionale da nastere la un incendiu. Scurtcircuitele se datoresc venirii in contact a doi conductori cu diferenta de potential si deci determinarii unei cresteri a intensitatii electrice, creand asa numitele |suprasarcini de soc|. Aceste suprasarcini de soc desi de foarte scurta durata produc o serie de efecte de natura mecanica si termica.
    Efectele mecanice se datoresc fortelor electromagnetice ce se formeaza intre doi conductori apropiati tensionati electric, si care pot provoca spargerea izolatorilor, ruperea dispozitivelor de fixare a cablurilor conductorilor.
    Efectele termice se datoresc incalzirii excesive a conductorilor scurtcircuitati determinand aprinderea invelisurilor de izolare sau a altor materiale. Scurtcircuitarile de-a lungul conductorilor iau forme de perlare prin topirea metalului sau de afumari pronuntate in jurul dozelor.
    Forma de topire a metalului, aspectul structural al suprafetei conductorilor la locul scurcircuitului, forma si marimea sferelor de fuziune ne indica cu o oarecare aproximatie intensitatea incalzirii conductorului. Identificarea locului scurcircuitului se face prin stabilirea zonei unde conductorii au fost supraincalziti iar supraincalzirea se evidentiaza prin absorbirea masiva de oxigen. Absorbirea de oxigen se stabileste prin metoda metalografica prin diagramele Debye-Scherer si prin masurarea unghiului de rupere. Primele doua metode indica prin figurile geometrice in forma de fagure ale oxidatiilor de cupru sau de aluminiu transformarile din structura metalului in urma procesului de oxidare. A treia metoda se aplica prin indoirea in unghia conductorului. De exemplu o sarma de cupru netensionata electric se poate indoi pana la 10-15 ori sub un unghi de 18ºC fara a se rupe pe cand aceeasi sarma supusa unei supratensionari in scurcircuit si implicit absorbirii de oxigen la 3-4 indoituri se rupe.
    Incendiile accidentale pot sa aiba cauze nenumarate, de natura foarte variate ca: cenusa aruncata in locurile de depozitare a gunoaielor, continand inca bucati de jaratec ce vin in contact cu hartii si alte materiale usor inflamabile, scanteile scapate pe teava de esapament al unor motoare sau pe cosul locomotivelor, daca sunt ajutate de vant, pot provoca aprinderi. Lampile de sudat folosite de tinichigii pot aprinde grinzile de sustinere ale acoperisurilor.
    Nerespectarea unor norme de tehnica a securitatii muncii si de P.C.I. in intreprinderile industriale si minere pot determina izbucnirea unor incendii sau a unor explozii urmate de incendii.

    C. Incendii premeditate
    Acest incendiu este una dintre infractiunile grave intalnite in practica si in ultima perioada de timp, au o gravitate deosebita datorita pagubelor materiale pe care le aduc avutului public si personal, dar mai ales pericolului pe care-l prezinta pentru viata si sanatatea oamenilor. Mobilul unui asemenea act poate fi razbunarea, ura, ascunderea sau favorizarea altei infractiuni1. Incendiile mai sunt provocate si de persoane cu dizarmonii psihice, de genul piromaniei.
    Dupa modul in care sunt declansate, aceste incendii pot fi clasificate in doua categorii:
    a”€ incendii cu aprindere imediata
    a”€ incendii cu aprindere intarziata provocate, in mod obisnuit, cu mijloace tehnice speciale.
    Incendiile cu aprindere intarziata presupune o organizare mai mult sau mai putin minutioasa a puterii focului.
    Ca mijloace folosite in aprinderile cu intarziere mentionam urmatoarele:
    a”€ fitiluri de bumbac impregnate cu lubrifianti sau alte materiale de intretinere a focului, care aprinse la un capat transporta flacara spre punctul inflamabil principal, intr-o anumita perioada de timp, dand posibilitatea incendiatorului sa se indeparteze de locul faptei
    a”€ acoperirea unui bec sub tensiune cu o carpa si mai multe straturi de hartie. Becul la un anumit grad de temperatura va face explozie imprastiind hartia aprinsa in jurul sau.
    a”€ scoaterea sarmei de nichelina dintr-un resou si intinderea ei sub tensiune printre mai multe obiecte usor inflamabile.
    a”€ baloane din plastic pline cu neofalina prinse de o sarma de nichelina pusa sub tensiune.
    a”€ dispozitive cronometrate prin ceasuri electronice sau cu arc pentru programarea unei explozii sau aprinderi directe pentru o anumita ora sau dispozitive cronometrate pentru lovirea anumitor substante de genul acelora folosite in capsele cartuselor etc.
    Incendiile cu aprindere imediata lasa urme mai putine la locul faptei, dar nici infractorul nu dispune de timp suficient pentru a se indeparta prea mult de la locul incendiului. Aceste incendii le intalnim in locurile mai putin umblate si nepazite, ce asigura indepartarea incendiatorului fara a fi vazut, sau in actele de razbunare sub impulsul momentului, cand infractorul nu si-a organizat in mod temeinic activitatea.

    Biblografie:

    Jellinek, Spuren Kunde der Elektrizität, Viena 1977


    J. Gayet |ABC de Police Scentifique| ap. cit., pg. 161-162


    T. de Gransaignes, |Etute scientifique et juridique sur les combustions spontanees|, Paris


    In acest sens C. Suciu, op. cit., pg. 320; C.E. Oa€™Mara, op. cit., pg. 237 si urm. J. Gayet op. cit., pg 185-187; autorul mentioneaza urmatoarele mobiluri: anomaliile psihice, ura si razbunarea, intimidarea, interesul, favorizarea sau ascunderea altei crime.
    Totul s-a schimbat, pentru ca nimic sa nu se schimbe.
    Fie painea buna, rea, chiar daca e in tara ta, tot "ti-o ia" altcineva.
    Cu prostul care nu are scoala, te lupti putin si ai izbutit, dar lupta este colosala cu prostul care are scoala. (S.O.)

  3. #3
    Membru
    Avatarul lui ing_vali2009
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Locaţie
    Europe
    Posturi
    161
    Puncte
    8.612
    Nivel
    27
    Puncte: 8.612, Nivel: 27
    Puncte: 8.612, Nivel: 27
    Progres nivel: 77%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 138
    Progres nivel: 77%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 138
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience PointsCreated Album pictures1000 Experience Points1 year registeredTagger Second ClassVeteran5000 Experience Points

    Lightbulb Unele definiti

    Un incendiu este un fenomen care scapa de sub control omului, atat ca durata cat si ca intindere. Vorbim de incendii de padure atunci cand este distrusa suprafata minima de un hectar si cel putin o parte a partilor superioare ale vegetatiei pitice, arbustilor sau arborilor. Perioada anului cea mai propice incendiilor de padure este vara. Seceta, slabul continut de apa al solului si turistii care nu respecta masurile de prevenire a incendiilor in padure, pot sa favorizeze producerea incendiilor.
    -incendiu de sol . atunci cand arde materia organica continuta de litiera, humus sau turba;
    -incendii de suprafata . atunci cand ard straturile joase ale vegetatiei, adica partea superioara a litierei, iarba si partea lemnoasa de talie joasa;
    -incendii de coronament . atunci cand arde partea superioara a arborilor si formeaza o coroana de incendiu. Ele elibereaza in general mari cantitati de caldura, iar viteza de propagare este foarte ridicata. Aceste incendii sunt cu atat mai dificil de stins cu cat vantul este mai puternic iar combustibilul mai uscat.
    Ce este un incendiu de padure?
    In functie de caracteristicile vegetatiei si conditiile climatice (in principal forta si directia vantului), se disting trei tipuri de incendii de padure:
    Care este cauza incendiilor de padure ?
    Influenta factorilor naturali
    Conditiile meteo si caracteristicile vegetatiei contribuie la propagarea incendiilor. Perioadele de seceta si vantul puternic sunt favorabile izbucnirii incendiilor. Vantul accelereaza uscarea solului si vegetatiei si creste riscurile de propagare a incendiilor la mare distanta. Caldura usuca
    vegetatia prin evaporare si provoaca pe timpul perioadelor cele mai calduroase, eliberarea esentelor volatile, aflate la originea propagarii incendiilor. De asemenea, fulgerele sunt la originea inceputurilor de incendiu, mai ales in masivele muntoase si pe timpul perioadelor cele mai calde ale anului.Printre cauzele cele mai frecvente de incendiu se disting factorii naturali si factorii legati de activitati umane.
    Influenta factorilor umani
    Oamenii sunt la originea celor mai multe incendii de padure. Incendiile provocate de om sunt datorate nerespectarii regulilor de prevenire a incendiilor de padure pe timpul activitatilor: de agrement (fumat, jocul copiilor cu focul, picnic); agricole si forestiere ori ca urmare a actiunilor intentionate
    Science is a wonderful thing if one does not have to earn one's living at it. Einstein

  4. #4
    Membru
    Avatarul lui ing_vali2009
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Locaţie
    Europe
    Posturi
    161
    Puncte
    8.612
    Nivel
    27
    Puncte: 8.612, Nivel: 27
    Puncte: 8.612, Nivel: 27
    Progres nivel: 77%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 138
    Progres nivel: 77%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 138
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience PointsCreated Album pictures1000 Experience Points1 year registeredTagger Second ClassVeteran5000 Experience Points

    Talking Haz de necaz

    Science is a wonderful thing if one does not have to earn one's living at it. Einstein

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan este/sunt 1 utilizator(i) care navighează în acest subiect. (0 membrii și 1 vizitatori)

Thread-uri Similare

  1. Clasificarea E-urilor alimentare
    De admin în forumul Medicina
    Răspunsuri: 1
    Ultimul Post: 30-April-2010, 10:00 AM

Etichete pentru acest subiect

Permisiuni postare

  • Nu puteţi posta subiecte noi.
  • Nu puteţi răspunde la subiecte
  • Nu puteţi adăuga ataşamente
  • Nu puteţi modifica posturile proprii
  •