Pagina 2 din 5 PrimulPrimul 1234 ... UltimulUltimul
Rezultate 11 la 20 din 44

Subiect: Educatia ... asa cum o percepem (dezbatere libera de idei, opinii ; dialoguri )

  1. #11
    Membru
    Avatarul lui nectara
    Data înscrierii
    May 2010
    Posturi
    201
    Puncte
    23.027
    Nivel
    46
    Puncte: 23.027, Nivel: 46
    Puncte: 23.027, Nivel: 46
    Progres nivel: 48%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 523
    Progres nivel: 48%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 523
    Activitate globală: 12,0%
    Activitate globală: 12,0%
    Realizări:
    7 days registered100 Experience Points31 days registered7 days registered100 Experience Points31 days registered7 days registered100 Experience Points31 days registered3 months registered250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience PointsVeteran

    Implicit Util pt tineri

    De luat aminte
    post-165-1332788752.jpg

  2. #12
    Membru
    Avatarul lui excelsior_7
    Data înscrierii
    Mar 2011
    Posturi
    218
    Puncte
    13.745
    Nivel
    35
    Puncte: 13.745, Nivel: 35
    Puncte: 13.745, Nivel: 35
    Progres nivel: 57%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 305
    Progres nivel: 57%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 305
    Activitate globală: 2,0%
    Activitate globală: 2,0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience PointsCreated Album pictures3 months registered1000 Experience PointsTagger Second Class5000 Experience Points1 year registered10000 Experience PointsVeteran

    Implicit

    America, cultura violentei si nevoia de duşmani

    Silviu Valentin Petre

    Un articol interesant care dezbate o problema ce dainuie de peste 100 de ani intr-o zona care a infectat restul planetei cu cele mai bolnave teorii despre ce inseamna "libertatea". Merita citit.

    Ceea ce este cel mai fascinant la Statele Unite, din perspectiva unui european, cel puţin, costă în cultura violenţei. Retorica despre libertate pe care o inhalăm de la cele mai fragede vârste este dublată de această brutalitate-adjectiv constant pe care îl regăsim în limbaj, filmele de la Hollywood, muzica rap, în existenţa celui de-al Doilea Amendament sau în statutul SUA drept primul vânzător de armament din lume. Pentru un european, mai ales cetăţean al Uniunii, libertatea are printre conotaţiile sale majore pacea, stabilitatea socială. Europenii par să îşi definească libertatea mai ales în sensul negativ al termenului (dacă e să facem apel la gândirea lui Isaiah Berlin): adică drept protecţie împotriva intruziunii statului, infracţiunilor, poluării, discriminării pe piaţa muncii şamd Modelul social-liberal european pare calat pe extinderea sferei libertăţii negative la zona muncii (locul de muncă văzut ca proprietatea privată!)[1] şi încearcă cu disperare menţinerea competitivităţii fără a diminua protecţia unei populaţii diverse dar pe cale de îmbătrânire. Modelul american, retortă a unei naţiuni de imigranţi, cowboy şi întreprinzători este mult mai tolerant la schimbare. Ideea că riscurile sunt inerente într-o lume în care nimic nu e de-a gata (there is no free lunch) nu mai are nevoie de explicaţii în saga nord-atlantică. Inclusiv securitatea! Dacă în apusul nostru crearea statului naţional modern a presupus monopolizarea violenţei de către o autoritate centrală, în America, acolo unde statul şi-a extins prerogativele mult mai greu, apărarea revenea populaţiei care îşi căuta un rost pe frontiera necunoscutului. Amendamentul II ce dă cetăţenilor dreptul de a purta armă a fost redactat atât pentru a preveni extinderea puterii guvernului de la Washington dincolo de limitele dorite de cetăţeni şi pentru a-i proteja pe cetăţeni de semenii lor sau de pericolele exterioare, cum erau spaniolii şi triburile indiene.
    Practica descrisă mai sus s-a menţinut până în zilele noastre, deşi vremurile puritanilor de pe Mayflower şi ale lui Andrew Jackson au apus de mult.
    De ce aşa?
    Vom căuta explicaţia acestei culturi a violenţei pe două paliere: 1) primul este juridico-filozofic şi are legătură cu mitul Frontierei şi al excepţionalismului american iar celălalt-> 2) vorbeşte despre forţa lobby-ului de armament.

    I.Spiritul puritan între condamnare şi mântuire


    Nu putem explica fiziologia istoriei americane concentrându-ne pe simpla povestire a evenimentelor fără a avea în vedere semnificaţiile religioase şi ideologic ale acestora. Coloniile americane au fost create prin valurile succesive de imigranţi protestanţi (de diferite versiuni) europeni, cu o majoritate anglo-saxonă însă. În ciuda diversificării confesional-etnice de mai târziu, republica americană a fost şi rămâne până astăzi un produs al civilizaţiei britanice, cu tot ce derivă de aici.
    Scăpaţi de persecuţii, protestanţii sau puritanii vor căută să înceapă o viaţă nouă, una care să oglindească valorile biblice în nordul Atlanticului. Departe de a fi un paradis liniştit, noul lor cămin se dovedea cel puţin la fel de dur precum metropolele pe care le părăsiseră. Adversităţile materiale, atacurile amerindienilor, concurenţa imperiilor rivale Angliei (Franţa şi Spania) întreţineau în sufletele nou-veniţilor ideea că sunt subiecţii unui examen continuu pe care trebuie să îl treacă în drumul spre mântuire.

    La data obţinerii Independenţei-sfârşit de secol XVIII- coloniştii americani dezvoltaseră un simţ vag al identităţii. Cunoscutul istoric şi jurnalist neoconservator Robert Kagan ne vorbeşte despre o tânără republică expansionistă şi conştientă de rolul ei în lume, departe de imaginea clasică a unei comunităţi anglo-atlantice timide şi izolaţioniste.[2] ’Naţiunea periculoasă’, după expresia aceluiaşi Kagan se lăsa ghidată de două crezuri: cel al excepţionalismului şi cel al frontierei. Primul oferea principiile iar celălalt direcţia. Mitul excepţionalismului american vorbea despre faptul ca America reprezintă o realizare cu totul inedită pe Pământ, întrupare a Ierusalimului din Vechiul Testament şi care are datoria de schimba întreaga lume (prin exemplu, ca o ’cetate pe o colină’/ sau prin intervenţie directă, militară). Mitul Frontierei, repetat ad nauseam prin genul Westernului a căpătat trei semnificaţii, după cercetările lui Richard Slotkin, profesor de literatură americană: 1) direcţia de extindere spre vest, pentru a îngloba întreg teritoriul dintre Atlantic şi Pacific; 2) trecerea de la o societatea agrară, pastorală către una industrială şi 3) drumul etico-religios pe care fiecare cetăţean/credincios trebuia să îl facă printre greutăţile vieţii.[3] Cele trei semnificaţii se vor contopi în repetate rânduri de-a lungul marilor decizii de politică externă. În relaţiile cu republicile surate din America Latină, participarea în războaiele mondiale din Eurasia, intervenţiile din Vietnam sau Irak va persista mereu, ca un halou, ideea că este de datoria Statelor Unite să restabilească binele în lume şi să aducă teritoriilor ocupate de trupele americane pe un anumit traseu al dezvoltării socio-economice.
    Astfel, împletirea între experienţă şi apetenţă, între istorie şi religia colectivă au forjat sufletul american drept unul în căutare de duşmani, în căutare de monştri de ucis, după expresia lui John Quincy Adams, al doilea preşedinte al ţării.[4]
    Două afirmaţii, rostite la distanţă de peste 200 de ani mi se par relevante pentru cele de mai sus:

    The tree of liberty must be refreshed from time to time with the blood of patriots and tyrants.” [5]Thomass Jefferson, al treilea preşedinte american (1801-1809) şi principalul autor al Declaraţiei de Independenţă
    I’m running out of demons, I’m running out of villains. I’m down to Castro and Kim Il Sung.”[6] Colin Powell, Şef al Statului Major în timpul preşedintelui Bush Sr

    Din cele de mai sus nu trebui dedusă o istorie idealizată a Statelor Unite. Am convenit însă să schiţăm modul cum psyche-le naţional a modelat acţiunile individuale şi colective. Protestantismul, cel puţin în versiunea sa nord-atlantică a reuşit să îmbine fervoarea religioasă cu efortul de a îmbunătăţi lumea materială.[7] Nu are aici rost să recapitulăm întreaga literatură de la Max Weber încoace care studiază compatibilitatea calvinismului cu capitalismul..
    Avem aşadar o lume în care Iuda Iscarioteanul şi Iisus rămân împreună până la final iar Bobby Ewing nu este întotdeauna opusul lui J.R.

    II. Militarism şi materialism


    Înainte de a vorbi despre ultracontroversatul Amendament II din Constituţia SUA ar trebui să facem un detour prin tradiţia britanică şi să spunem că posesiunea individuală de arme a fost o cutumă milenară. Ba chiar regii englezi o încurajau, pentru a avea o populaţie pregătită în eventualitatea unei invazii sau campanii militare. Henric VIII a obligat familiile engleze să îşi educe copiii în arta tragerii cu arcul, legea fiind prevăzută şi cu o amendă în cazul nerespectării ei.[8] De abia în 1671, pe vremea lui Charles II se emite o interdicţie a purtării de arme de către toţi cetăţenii englezi cu excepţia nobililor. Motivul era concurenţa pe care clasele inferioare le-o făceau aristocraţilor în ceea ce priveşte vânatul.[9]
    La momentul 1776 miza coloniştilor americani era dublă: obţinerea independenţei faţă de coroana britanică şi crearea unui regim politic mai egalitar decât cel împotrivă căruia se lupta. Amendamentul 2 devenea unul din mecanismele legale, constituţionale prin care se dorea împiedicarea unui stat foarte puternic sau a unui tiran. (Jurişti discută şi astăzi modul de interpretare al textului amendamentului. Unii susţin că Amendamentul secund garantează dreptul de posesiune individuală, alţii, adepţi ai unei versiuni comunaliste cred că scopul amendamentului avea sens doar raportat la crearea unor miliţii şi numai în caz de pericol public).[10]

    O altă temă sincronă ascensiunii hegemoniei americane şi în relaţia cu posesiunea armelor a fost aceea militarismului. Discuţia a început să prindă contur încă din secolul XIX când marina americană înfigea steagul înstelat în America Latină sau Asia. Ea a devenit tot mai centrală de abia cu al doilea război mondial continuând cu Războiul Rece până spre zilele noastre. Articolul lui Harold Lasswell din 1941: ”Cine îi păzeşte pe gardieni?” readuce frica de pericolele unei armate permanente împotriva căreia avertizau Părinţii Fondatori.[11] Lucrarea lui C.Wright Mills: ”Al III-lea război mondial” (1954) sau discursul de adio al preşedintelui Eisenhower[12] acompaniază naşterea unui complex militaro-industrial (CMI) alături de credinţa multor americani că republica a fost înlocuită de o oligarhie militaristă.

    Simptomatica puterii CMI-ului se vede nu numai în bugetul exorbitant alocat apărării sau în exportul de armament (primul din lume) dar mai ales în sinergia la nivel domestic dintre practicile militariste, universităţi, mass-media sau industria filmului. Poate că nimic nu rezumă mai bine cele de sus ca anatomia NRA- Asociaţia naţională a Deţinătorilor de Arme. Fondată în 1864 Asociaţia are circa 4 milioane de membri şi conexiuni oţelite cu producători de arme şi cu diferiţi congresmeni. În 2004, ca urmare a lobby-ului viguros al NRA Congresul a încetat interdicţia din 1994 de a vinde arme de asalt. Un an mai târziu Congresul a pasat o lege prin care producătorii şi distribuitorii de armament primeau o serie de imunităţi legale. Unul dintre cei mai generoşi sponsori este MidwayUSA, producător de muniţie şi arme de asalt similare celor folosite de Adam Lanza, ucigaşul de la Newtown, Connecticut, decembrie 2012.

    Dincolo de figurile de directori executivi relativi obscuri publicului larg, prezenţa unui Charleton Heston- fost preşedinte al NRA, de altfel asigură acea sinergie sine qua non menţinerii influenţei sociale.[13]

    În spiritul obiectivităţii trebuie menţionat că peste 70% dintre membri NRA sunt în favoarea unei legislaţii mai restrictive a armelor, conform unui sondaj din 2011, doar că vocile lor sunt amortizate de marii afacerişti din domeniu.[14]
    Sinteza celor două subcapitole ale discuţiei prezentate aici, anume cultura protestantă şi lobby-ul militarist îşi găsesc sinteza în argumentele adepţilor Amendamentului II din Constituţie. Invocând teza actorului raţional aceştia par să spună că 1) trăim într-o lume nesigură în care fiecare este responsabil pentru sine însuşi şi propria familie şi 2) tragediile, dacă au loc sunt opera unor indivizi dezaxaţi şi a armelor vândute ilegal. Soluţia pentru o astfel de lume plină de riscuri:.. mai multe arme! Dacă fiecare cetăţean ”de bine” a avea un mijloc de apărare (spre exemplu profesorii din şcoli şi licee) atunci întreaga populaţie ar fi o miliţie alertă gata să neutralizeze pericolul în orice moment. Disputa de la CNN dintre Piers Morgan şi jurnalistul Alex Jones este mai mult decât ilustrativă pentru cazul de faţă:[15]

    [1]
    William B.Gould IV, The Idea as Job in Contemporary America, The Legal and Collective Bargaining Framework, Brigham Young University Law Review, 1986, pp.885-918
    [2] Robert Kagan, Dangerous Nation, Alfred Knopf, New York, 2006
    [3] Richard Slotkin, The Fatal Environment. The Myth of the Frontier in the Age of Industrialization, 1800-1900, University of Oklahoma Press, Oklahoma, 1998, pp.15-35 şi passim
    Vezi şi Richard Slotkin, Regeneration Through Violence: The Mythology of the American Frontier,
    1600-1860, University of Oklahoma Press, Oklahoma, 2000
    [4] Vibeke Schou Pedersen, In Search of Monsters to Destroy? The Liberal American Security Paradox and a Republican Way Out, International Relations ,2003 17: 213-232
    [5] Josh Horwitz, Thomas Jefferson and “The Blood of Tyrants”, The Huffington Post, September 1, 2009, http://www.huffingtonpost.com/josh-h..._b_273800.html
    [6] Carl Kaysen, Robert S. McNamara and George W. Rathjens, Nuclear Weapons After the Cold War, Foreign Affairs, Fall 1991
    [7] A se vedea în acest sesn opera lui Walter Russell Mead. Walter Russell Mead, God and Gold:
    Britain, America, and the Making of the Modern World, Knopf Doubleday Publishing Group, 2008
    Vezi şi emisiunea: God and Gold: Britain, America, and the Making of the Modern World. Walter Russel Mead în dialog cu Richard Haas, 9 octombrie 2007, http://www.youtube.com/watch?v=PMESKhOHCC4
    [8] Joyce Lee Malcolm, To keep and bear arms. The origins of an Anglo-American right, Harvard University Press, 1996, p.6
    [9] Michael A.Sommers, The right to bear arms, Rosen Publishing Group Inc., New York, 2001, p.16
    [10] Pentru mai mult pe aceeaşi temă vezi şi H.Richard Uviller, William G.Merkel, The Militia and the right to bear arms or how the Second Amendment fell silent, Duke University Press, 2002, pp.12 şi passim
    [11] Harold D. Lasswell, “The Garrison State,” The American Journal of Sociology, Vol. 46, No. 4, Jan., 1941: 455-468
    [12] Eisenhower Farewell Address (Full), January 17, 1961, http://www.youtube.com/watch?v=CWiIYW_fBfY
    [13] Peter H.Stone, Ben Hallman, NRA Gun Control Crusade Reflects Firearms Industry Financial Ties, The Huffington Post, January 11, 2013, http://www.huffingtonpost.com/2013/0...n_2434142.html
    [14]Idem
    [15] Alex Jones Vs Piers Morgan On Gun Control Live On CNN, 07.01.2013,

  3. #13
    Membru
    Avatarul lui natco
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Locaţie
    romania, bucuresti
    Posturi
    7.790
    Puncte
    123.671
    Nivel
    100
    Puncte: 123.671, Nivel: 100
    Puncte: 123.671, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 45,0%
    Activitate globală: 45,0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points5000 Experience Points1 year registered10000 Experience Points25000 Experience PointsVeteran50000 Experience PointsOverdrive

    Implicit

    TU CE FEL DE PĂRINTE EŞTI?
    Interviu cu Alfie Kohn: „Orice cap sec poate să o facă pe şeful cu copiii, aşa cum poate să îi lase să se crească singuri. Există şi a treia alternativă”


    „Orice cap sec poate să facă pe şeful cu copiii, aşa cum orice cap sec poate să îi lase să se crească singuri. Există însă cea de-a treia alternativă - să lucrezi împreună cu ei”, spune Alfie Kohn, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în parenting din lume, într-un interviu acordat gândul, în care vorbeşte despre rolul toxic al pedepselor şi recompenselor. „Oamenii devin, în realitate, mai puţin interesaţi de lucrurile pe care au fost recompensaţi să le facă sau pedepsiţi pentru că nu le-au făcut. Pedepsele şi recompensele tind, de asemenea, să erodeze relaţia dintre cel care le dă şi cel care le primeşte. Dacă mă ameninţi cu o pedeapsă, sunt la fel de bucuros să te văd ca un şofer care vede poliţia în oglinda retrovizoare”, explică acesta, care descrie, în timpul interviului, şi strategia cea mai valoroasă pentru educaţia copiilor.

    A zdruncinat teoriile tradiţionale în materie de creşterea copiilor atunci când a arătat, în cărţile şi conferinţele sale publice, cât de dăunătoare pot fi pedepsele, recompensele, notele şi testele standardizate din sistemul de educaţie asupra copiilor. Fiind convins că darul cel mai preţ pe care un părinte i-l poate face copilului său este iubirea necondiţionată, Kohn a arătat cum copiii înfloresc atunci când au parte de respectul adulţilor din jurul lor, de oportunitatea de a învăţa să ia decizii, de prilejuri de a-şi construi o motivaţie intrinsecă pentru ceea ce fac, în locul surselor exterioare de motivaţie, precum frica de pedeapsă sau de note şi dorinţa de a primi recompense şi laude. „Deşi pare paradoxal, datoria noastră este să controlăm modul în care îi ajutăm pe copii să preia ei înşişi controlul asupra propriei vieţi. Scopul este să-i înzestrăm cu abilităţi, nu să-i determinăm să se conformeze, iar metodele sunt bazate mai degrabă pe respect, nu pe constrângere”, scrie Alfie Kohn în cartea „Parenting necondiţionat”, care a reuşit să schimbe abordarea faţă de copii a multor părinţi şi profesori din SUA şi a atras criticile adepţilor educaţiei tradiţionale.
    (...)
    (...)
    Obedienţa copiilor, obţinută cu preţul sănătăţii lor psihologice

    Ce înseamnă un „copil bun”, potrivit standardelor sociale. Care sunt şansele ca acel copil „bun” de astăzi să devină adultul fericit şi împlinit de mâine?

    În multe dintre culturile de astăzi, un copil „bun” este doar unul liniştit şi obedient, „bine crescut”. Această obedienţă este adesea obţinută cu un cost substanţial pentru sănătatea psihologică a copilului. Pentru a crea fiinţe umane împlinite, şi prin extensie, o societate democratică prospera, trebuie să îi ajutăm pe copii să devină indivizi sofisticaţi din punct de vedere moral, rebeli care să gândească cu mintea lor şi care sunt capabili să pună la îndoială lucrurile fără sens. Ameninţările şi mitele şi dorinţa părinţilor şi profesorilor de a-i determina pe copii să facă ceea ce li se spune sunt mai susceptibile să creeze indivizi nefericiţi şi o societate totalitară.

    Există o teamă a părinţilor de a nu fi „prea permisivi” cu copiii lor. Care este opinia dvs despre permisivitate?

    Nu sunt un fan al permisivităţii, după cum nu sunt un fan al abordării punitive, autoritare. Din fericire, nu trebuie să alegem între aceste abordări. Ceea ce numesc eu „a lucra împreună cu copilul” este o abordare diferită de „a-I face lucruri”, dar este, de asemenea, complet diferită de o abordare în care îl laşi pe copil să facă ce vrea. Totuşi, cred că cei mai mulţi oameni se tem atât de mult să nu fie percepuţi drept permisivi, încât supra-compensează prin prea mult control. Se tem că, dacă nu sunt părinţi tradiţionali, de tipul „faci ceea ce-ţi spun eu”, îşi scapă copiii din mână şi nu-şi fac datoria ca părinţi. În realitate, copiii învaţă să ia decizii bune, luând decizii, nu urmând indicaţii. Asta nu înseamnă să fii permisiv, ci inteligent. Orice cap sec poate să o facă pe şeful cu copiii, aşa cum orice cap sec poate să îi lase să se crească singuri. Există însă cea de-a treia alternativă - să lucrezi împreună cu ei, care cere grijă, timp, talent şi curaj. Ne cere să ne depăşim nevoia de a controla lucrurile şi, poate, să pună în dicuţie felul în care am fost NOI crescuţi.

    Ce i-aţi spune unui părinte copleşit care, uneori, simte că nu este un părinte bun, că eşuează în relaţia cu copiii săi?
    (...)
    mai departe aici http://www.gandul.info/interviurile-...ativa-13446923
    Ultima modificare făcută de natco; 25-November-2014 la 03:05 PM.
    Încrede-te în Dumnezeu si tine-ti praful de pusca la adapost de umezeala. (Oliver Cromwell)
    E usor sa manipulezi oameni fara viitor - Kamel Daoud

  4. #14
    Membru
    Avatarul lui lucumi
    Data înscrierii
    Jan 2010
    Posturi
    958
    Puncte
    182.782
    Nivel
    100
    Puncte: 182.782, Nivel: 100
    Puncte: 182.782, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 15,0%
    Activitate globală: 15,0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsVeteran

    Implicit

    Cu ochii pe scoala
    Solomon Marcus iunie 15, 2015 Analize, Cultura, Educatie

    Am în faţă un test de matematică propus recent la clasa a patra primară. Câteva zeci de întrebări, toate cerând efectuarea unor calcule. De câteva ori e nevoie și de un mic raționament. Aplicarea atentă, corectă a regulilor de efectuare a celor patru operații aritmetice garantează reușita. Acestui test i se atribuie o deosebită relevanță, suntem anunțați că cei care obțin un punctaj superior au perspectiva de a deveni peste ani participanți cu succes la olimpiade naționale și chiar internaționale.
    Calculul, în totă generalitatea sa, este una dintre competenţele umane fundamentale, ne naştem cu această predispoziţie. A fost nevoie de un efort istoric pentru a se realiza o analiză moleculară a calculului uman în componentele sale ireductibile, efort care a culminat prin rezultatul britanicului Alan Turing în urmă cu 80 de ani, prin ceea ce ştiinţa desemnează cu sintagma maşina Turing şi care a prefaţat calculatorul electronic pe bază de program realizat de John von Neumann şi echipa sa în 1948. În mod inadmisibil, acest itinerar, care realizează trecerea de la calculul tradiţional, numeric, la calculul calitativ, cu entităţi de natură abstractă, nespecificată lipseşte din programa şcolară.
    Dar calculele pe care le avem în vedere în cele ce urmează revin la o simplă aplicare rutinară a unor reguli. Ceea ce se intâmplă la clasa a patra se repetă la clasele următoare iar problemele propuse la bacalaureat intră și ele în același scenariu al calculelor de rutină repetate la nesfârșit. Desigur, de fiecare dată un alt tip de calcule, culminând cu matrice, cu derivate și cu integrale la ultima clasă iar la bacalaureat cu de toate. Nu negăm necesitatea însuşirii lor, ci modul în care ele acaparează viaţa şcolară şi nu lasă loc atâtor stări de graţie pe care şcoala le-ar putea prilejui
    Să încercăm să analizăm această proliferare a regulilor de operare, a căror stăpânire este considerată drept scop principal al educației matematice, dacă nu singurul ei scop. Nu e greu de ghicit atracția pentru acest mod de a vedea educația. A reduce matematica la aspectul ei operațional, sintactic revine la a o încorseta în logica binară corect-greşit , baremurile de evaluare se construiesc fără dificultate, în avantaj pentru evaluatori, iar asimilarea cunoștințelor necesare pentru a face față cerințelor respective revine aproape exclusiv la un efort de memorie şi de atenție, în aparent avantaj pentru elevi. Pe măsură ce se avansează sintaxa matematică se complică şi ea, are subtilitățile şi capcanele ei, pe care le speculează olimpiadele inernaționale de matematică şi cercetarea matematică, sintaxa şi semantica interacționează tot mai complex. Dar asta este o altă poveste.
    Să fie oare accentul aproape exclusiv pe modul de operare direcția potrivită pentru educația şcolară? Nu, nu este. Nevoia de sens, de semnificații, de idei este mutilată. Ne aflăm în prezența unei patologii care de multă vreme îşi arată efectele negative. Este sacrificat limbajul natural. Simbolurile, fie ele numerice, literale sau de altă natură, devin acaparatoare, în dauna cuvintelor. Limba română este marginalizată, schilodită. Cele câteva cuvinte admise sunt câteva imperative de tipul Să se arate că. Dar o educaţie sănătoasă are nevoie de întrebări, de ipoteze, de explicații, de argumentare, de idei, de istorie, de comentarii; toate acestea apar rar în matematica şcolară şi nu sunt posibile făeă cuvinte. Să ne mirăm că tot mai mulți elevi resping matematica, resing şcoala?
    La vârsta şcolii primare, copilul îşi apropie lumea pe cale senzorială, intuitivă, empirică, afectivă, emoțională. Numere şi cuvinte, culori şi sunete, gusturi şi mirosuri îl asaltează din toate direcţiile. Lumea numerelor şi lumea cuvintelor sunt legate prin relaţii multiple şi profunde, dar în educaţie aceste relaţii sunt aproape total ignorate. Există un alfabet al culorilor, cele 7 culori ale curcubeului, şi un alfabet muzical, cele 7 note ale scalei diatonice, o adevărată coardă vibrantă unea imaginar Pământul şi Cosmosul, pe vremea vechilor greci, şi din cele mai vechi timpuri oamenii au căutat legăturile dintre toate aceste universuri. Acea muzică a sferelor care încânta lumea antică s-a făcut mereu auzită de-a lungul istoriei, dar programele şcolare au ignorat-o. Aspecte ale acestor legături pot fi prezentate diferenţiat, după gradul lor de accesibilitate, pe parcursul şcolii primare şi apoi, în continuare, la gimnaziu şi la liceu. Mai e nevoie să argumentăm potenţialul cognitiv şi ludic al acestor lucruri, gradul lor ridicat de atractivitate?
    Să mai ţinem seamă de faptul că simbolismul numeric ca şi celelalte sisteme de simboluri la care ne-am referit sunt încărcate de semnificaţii culturale asociate cu marle tradiţii ale omenirii şi ele ar fi trebuit să intre în atenţia educaţiei şcolare, desigur, pentru fiecare găsindu-se locul potrivit ca accesibilitate. In actuala birocraţie educaţională, ar fi trebuit ca la matematică, dar şi la religie să se urmărească acest aspect al culturii. Şcoala a găsit a treia cale, ignorându-le.
    Cum să se realizeze programul pe care tocmai l-am schiţat si pe care-l vom urmări în continuare, în condiţiile împărţirii pe discipline a educaţiei timpurii, la clasa zero şi la clasele primare? Dacă un lucru are ramificaţii in două discipline diferite, el riscă sa nu intre in niciuna dintre ele şi exact aşa s-a întâmplat. El nu mai intră în competenţa cuiva. Aşa s-a ajuns la o stare cvazigenerală de incultură.
    Disciplinele au apărut foarte târziu în istorie, s-au cristalizat abia în urmă cu câteva sute de ani, o imens de lungă perioadă de timp învăţarea s-a făcut fără vreo împărţire pe discipline iar evoluţia educaţiei unui copil ar trebui să fie în acord cu istoria. Împărţirea pe discipline la şcoala primară ese o piedică majoră în calea unei educaţii conforme cu nevoile vârstei respective. Abia la gimnaziu ar trebui să apară segmentarea pe discipline, dar nu ca acum, cu discipline care nu prea colaborează, nu comunică între ele, ci cu discipline aflate într-un metabolism puternic; iar clasele superioare ale liceului ar trebui să facă paşi clari spre transgresarea graniţelor disciplinare, spe transdisciplinaritate, fără de care nu se poate înțelege cultura ultimilor o sută.
    Intorcându-ne la vârsta şcolii primare şi chiar preşcolare, nu pot lipsi din educație acele elemente care-l insoțesc mereu pe copil: propriul său corp, persoanele care alcătuiesc familia sa, universul tehnologic în care trăieşte, aspectele economice şi financiare care apar la tot pasul, . Eram la o gradiniţă din Oradea şi îl invit pe un copil să numere degetele de la mână. Le numără şi imi declară triumfător: cinci. Îi cer sa le numere şi pe ale mele, apoi pe ale unui coleg şi descoperă mereu, cu mirare, acelaşi rezultat. Educaţia mirării şi întrebării este esenţială la toate vârstele, dar mai cu seamă la copii. Să-şi menţină şi să-şi dezvolte capacitatea de a se mira şi de a-şi pune întrebări, inclusiv acele întrebări la care, la vârsta lor, nu poate căpăta un răspuns sau poate nu îl va căpăta niciodată. Şcoala ignoră aproape total această obligaţie a ei.
    Dar universul familiei? Invită-l pe copil să descopere identitatea părinţilor săi, a bunicilor, a străbunicilor etc şi va asimila cu această ocazie o lecţie care ţine şi de geografie, şi de istorie, şi de economie, de psihologie, de sociologie, fără ca acestea să fie numite, o lecţie de tot ce vreţi, inclusiv de matematică, deoarece strămoşii săi merg după un şir de numere care sunt toate puteri ale lui 2 iar când îl vei întreba de câte ori să-l tot înmulţim pe 2 cu el însuşi va descoperi că această întrebare, aplicată la strămoşii săi, îl depăşeşte, dar curiozitatea sa, nevoia de a înţelege lumea vor fi stimulate. Copilul retrăieşte, reface acea perioadă istorică în care nu apăruseră încă disciplinele, să-i respectăm personalitatea.
    Mai mult decât adultul şi altfel decât acesta, copilul, adolescentul sunt marcaţi de universul tehnologic în care trăiesc. Câte probleme, de toate felurile, apar în interacţiunea copilului cu acest univers tehnologic, de la televizor şi internet la telefon mobil şi la jocurile pe care ele le prilejuiesc! In loc de a fi incorporate educaţiei şcolare, ele sunt lăsate la voia întâmplării. Analfabetismul computaţional face ravagii. Frecventarea haotică a internetului, în cel mai bun caz dedicată reţelelor de socializare, contrastează cu nevoia imperioasă de a se articula internetul la cultura tradiţională şi de a folosi, prin cuvinte-cheie potrivite, resursele nelimitate ale internetului descoperirea de conexiuni între chestiuni aparent fără legătură între ele.
    Ajungem astfel la nevoia educaţiei convieţuirii într-o lume globalizată. Internetul şi limba engleză ar trebui sa aibă aici un rol esenţial în împrietenirea copiilor de pretutindeni, în respectul pentru diferenţele de naţionalitate, religie, rasă, culoarea pielii, vârstă, sex, limbă, nivel de cultură etc. Să se deprindă a considera, de la cea mai fragedă vârstă, că ceea ce contează în primul rând este faptul de a fi oameni iar violenţa se exclude din relaţiile umane. Cât de departe suntem de acest deziderat! Să ne mai mirăm de rata tot mai ridicată a abandonului şcolar? Ce e de făcut?
    1. Să punem o frână schizofreniei calculelor nesemnificative.
    2. Să ţinem seamă de faptul că scopul principal al şcolii nu este pregătirea pentru universitate. Şcoala trebuie sa se motiveze prin ea însăşi şi tot mai frecvent eşuează in această privinţă. O mare parte din materia prevăzută acum de programa de matematică nu îndeplineşte această condiţie, trebuie fie eliminată, fie drastiic scurtată.
    3. Împărţirea pe discipline înainte de gimnaziu şi practica unor discipline a căror interacţiune este slabă produc mari daune deschiderii orizontului şcolarilor spre marile comori ale culturii, spre tradiţii, spre istorie, de natură să vină în întâmpinarea nevoilor spirituale şi sufleteşti ale vârstei şcolare, a nevoii fireşti de reprezentare integrativă, holistică, a nevoii de a da un sens vieţii.
    4. Învăţarea nu constă în primul rând în însuşirea unor moduri de operare, chiar dacă acestea sunt cele mai vizibile. Ne naştem cu nevoia de a învăţa şi cu ea trăim pe tot parcursul vieţii. Este pentru fiinţa umană ceea ce este respiraţia pentru corpul uman.
    5. Şcoala trebuie să dezvolte nevoia noastră de retrospectivă, nevoia de a ne nedumeri acolo unde anterior crezusem că ne-am lămurit; nevoia noastră de punere sub semnul întrebării; nevoia de explicaţie, de argumentare, de ezitare, de contemplare, de poveste, de poezie, de încântare. Nu doar să răspundă la întrebările altora, cum se întâmplă acum, ar trebui să fie menirea elevului, ci să fie educat şi stimulat să construiască întrebări şi să descopere că fiecare răspuns la o întrebare generează noi întrebări. De aceea creaţia umană este inepuizabilă.
    Baremurile practicate in evaluarea prestaţiilor candidaţiilor la diverse examene, prin ambiţia lor de a evalua farmaceutic calitatea acestora, ar merita o discuţie specială. Am urmărit de multe ori lucrările scrise ale candidaţilor şi am realizat inadecvarea acestor baremuri, de multe ori generatoare de umor involuntar. Diversitatea infracţiunilor comise de candidaţi depăşeşte de departe imaginaţia autorilor de baremuri şi infracţiuni dinre cele mai grave rămân neevaluate. Baremurile nefericite dictează din păcate comportamentul multor elevi şi contribuie semnificativ la eşecul şcolar.

    Sursa: www.contributors.ro

  5. #15
    Membru
    Avatarul lui natco
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Locaţie
    romania, bucuresti
    Posturi
    7.790
    Puncte
    123.671
    Nivel
    100
    Puncte: 123.671, Nivel: 100
    Puncte: 123.671, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 45,0%
    Activitate globală: 45,0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points5000 Experience Points1 year registered10000 Experience Points25000 Experience PointsVeteran50000 Experience PointsOverdrive

    Implicit

    CE ANUME ÎL ÎNVĂŢAŢI PE COPILUL MEU?
    Un medic expune minciunile educaţiei sexuale și modul în care ele dăunează copilului dvs.
    http://www.culturavietii.ro/2015/06/...ie-editoriala/

    Instituția educației sexuale ar dori să vă adoarmă cu ideea că ei știu cel mai bine ce trebuie să spună copiilor dvs. Totuși, epidemia de infecții cu transmitere sexuală la tineri astăzi este o mărturie a existenței unui sistem înnebunitor.

    <<Lobby-ul educației sexuale subminează sistematic moralitatea tradițională și promovează agresiv o ideologie a licenței sexuale, pretinzând totodată că ar fi preocupat numai și numai de sănătatea și siguranța tinerilor. Adevărul trist este că prin încurajarea subtilă (și, uneori, nu chiar atât de subtilă) și adesea prin facilitarea activității sexuale la adolescenți, instituția educației sexuale pune în pericol sănătatea fizică și emoțională a copiilor, precum și bunăstarea lor morală și spirituală.>>
    Ultima modificare făcută de natco; 25-June-2015 la 10:19 PM.
    Încrede-te în Dumnezeu si tine-ti praful de pusca la adapost de umezeala. (Oliver Cromwell)
    E usor sa manipulezi oameni fara viitor - Kamel Daoud

  6. #16
    Membru
    Avatarul lui AuraArua
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Posturi
    5.265
    Puncte
    149.131
    Nivel
    100
    Puncte: 149.131, Nivel: 100
    Puncte: 149.131, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 99,9%
    Activitate globală: 99,9%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points5000 Experience Points1 year registered10000 Experience Points25000 Experience PointsVeteran50000 Experience PointsOverdrive
    Premii:
    Activity Award

    Implicit

    Natco, ma intreb cum va arata copilul " inocent" al anilor 2030-20100.....Oare va mai sti ce inseamna casa, familie, mama, tata, iubita, floare?
    Felul in care oamenii te trateaza, e karma lor.Modul in care reactionezi, e a ta.
    Ioana Frandes

  7. #17
    Membru
    Avatarul lui soricel
    Data înscrierii
    Mar 2010
    Posturi
    931
    Puncte
    54.440
    Nivel
    72
    Puncte: 54.440, Nivel: 72
    Puncte: 54.440, Nivel: 72
    Progres nivel: 26%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 1.110
    Progres nivel: 26%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 1.110
    Activitate globală: 12,0%
    Activitate globală: 12,0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience PointsVeteran50000 Experience Points

    Implicit

    Păi, dragelor, uitați ce spun sociologii:

    "Generatia viitorului" - 2025+

    Nu am stiut cum sa ma proiectez atat de departe in timp si nici sa debitez un nume pentru o asa generatie indepartata de mintea mea. Sper ca pana la sfarsitul "teleportarii" sa reusesc sa imi creez o imagine de ansamblu asupra a ceea ce va insemna generatia de la 2025 in sus si de aceea eu o sa o numesc generic "generatia viitorului" sau pur si simplu "generatia 2025+"

    Abordarea holista a existentei umane - premiera in viitor
    In continua dezoltare stiintifica si tehnologica, vaga mea impresie este ca valori culturale traditionale vor incepe sa paleasca in fata unor noi atitudini si curente culturale. Lucian Trasa imi risipeste aceste temeri si ma asigura ca generatia viitoare nu se va rupe de valorile traditionale impamantenite deja, cel putin nu de acelea referitoare la umanism si spiritualitate: "Dimpotriva, cred ca acea generatie va fi prima care va reusi sa asigure referinta totala –unii prin negare, dar cei mai multi prin afirmare – la acele valori care au fost pierdute odata cu acceptarea dualismului descartian ca paradigma a existentei si mai apoi cu instalarea pozitivismului si realismului stiintific.”
    Cu siguranta, spune psihologul, conceptul de stiinta isi va modifica sensul, apropiindu-se de denotatiile primare, iar aceasta generatie va fi prima care va beneficia de abordarea holista a existentei umane. Se va renunta astfel al viziunea atomista puternic implementata si unanim acceptata foarte multi ani, prin care se analizau partile componente ale unui intreg, luate separat, precum si relatiile existente intre aceste componente. Holistii sparg conceptia si sustin cu tarie ca intregul este mult mai complex si inseamna mai mult decat o simpla suma a partilor sale. Deci, cea mai buna cale de a studia comportamentul unui sistem complex, respectiv al existentei umane, este sa-l tratezi ca pe un intreg si abia apoi sa treci la analiza structurii si partilor componente.

    "Formele comunicarii se vor extremiza"

    Pe acelasi suport tehnologic puternic dezvoltat in detrimentul interrelationarii, am abordat ideea continutului comunicarii in viitor si a transformarilor inevitabile ale fenomenului care deja a inceput sa isi faca simtita prezenta inca din aceasta generatie. In niciun caz nu putem vorbi de o pierdere a continutului comnunicarii nici chiar de la 2025 incolo, spune specialistul; daca ar fi sa abordam un sens mai general al termenului, am putea spune ca atata timp cat va exista viata, va exista si comunicare, deci si continut al acesteia.

    Insa cele care se vor extremiza sunt formele comunicarii, sustine psihologul:

    - va exista o comunicare uzuala, sociala, de nivel comun care se va baza pe tehnologie si pe gadgeturi SciFi
    - o comunicare umana care se va apropia de ceea ce numim astazi ca extrasenzorial

    Conform specialistului, predictiile in privinta interrelationarii si comunicarii in masa sunt optimiste si nu atat de pesimiste pe cum le-am putea anticipa: "Cred ca acea generatie va fi prima care va incepe sa se foloseasca de un spectru mai larg al comunicarii, nelimitandu-se doar la cea uzuala, tehnologica."

    Individul singuratic, alienat, nu va mai avea o conotatie negativa

    Sa fie oare generatia 2025+ una in care vom intalni mai multi indivizi singuri decat grupuri? Cum il percepem pe individul viitorului? Ca pe un inadaptat social, un singuratic, un alienat? Poate ca tindem spre o asemenea conceptie creionata pe baza unor fenomene reale de astazi si a unor tendinte ce se contureaza in generatia pe care o traim.

    Lucian Trasa insa nu numai ca nu creioneaza un portret negativ al viitorului, dar surprinde elemente de un real interes, care vin sa ne socheze in raport cu ceea ce gandeam: pe de-o parte, spune specialistul, nu se stie daca va fi o generatie etichetata ca fiind una plina de indivizi solitari, insa nici nu are importanta pentru ca sensul pe care il atribuim astazi conceptului de "singur" si "impreuna" nu numai ca nu va mai avea o actuala conotatie negativa, dar nici nu vor mai prezenta un interes real pentru societate. "Pentru acea generatie n'singur' si 'impreuna' vor fi termeni fara sens, pentru ca relationarea sau eficienta acestei relationari va depasi cadrul strict social. Altfel zis, singur si impreuna sunt termeni care presupun un univers gol, fragmentat si populat cu diverse obiecte sau persoane. Or, generatia despre care vorbim va depasi cu siguranta aceasta perspectiva limitata si extrem de paguboasa pentru dezvoltarea umana psihospirituala."

    Portretul fizic al individului generatiei 2025+

    Evident ca atunci cand ne gandim la viitor ne gandim la transformari de orice ordin, fizic , psihic, spiritual. A venit momentul sa ne intrebam daca fizionomia si stilul nostru vestimantar va avea de suferit odata cu trecerea in alta etapa. Este destul de greu de apreciat cum se vor schimba trasaturile, mai ales intr-un timp atat de indepartat, dar "acest corp pe care-l avem este rezultatul a zeci si sute de mii de ani de evolutie, asa ca nu cred ca vom avea un al trup. Cel putin prea curand nu se va intampla asta. Dar, cu siguranta imaginea si stilul vestimentar vor avea noi identitati, apropiate de noua filosofie a existentei umane pe care o va impartasi acea generatie", sustine specialistul.

    Ca o nota mai mult sau mai putin ironica, Lucian Trasa prefigureaza o schimbare de pradigma in privinta liniei de accesorii actuale purtate de unii si in privinta utilitatii lor in viitor: " nu cred ca se va mai purta lantul greu de aur la gat sau bratara masiva la incheietura. Iar cei care totusi le vor purta vor fi nevoiti sa le poarte ca instrumente de monitorizare si de limitare a deplasarii intr-un anumit teritoriu, pentru ca arestul la domiciliu sau interdictia de a parasi o anumita locatie vor fi principalele forme de pedeapsa."O constiinta "Eco" mai profunda si orientarea catre propriul "eu" - preocuparile individului

    Vor aparea o multitudine de transformari, de preocupari, motivatii si comportamente si este si normal sa se intample asa. Pornind de la premisele deja instalate inca din aceasta generatie, in care se incearca promovarea si instalarea unei constiinte eco mai profunde si ca o "dezmeticire" la concret si la intamplarile din jurul mediului inconjurator, omul generatiei viitoare va fi intr-adevar preocupat intr-un mai inalt de mediu si de valorile general umane, pentru ca, sustine Lucian Trasa, "El se va naste intr-o societate si intr-un moment in care grija pentru mediu va incepe sa dea primele rezultate concrete. Acest fapt il va face sa creasca cu un respect major pentru ceea ce se intampla cu corpul, mintea si sufletul lui, care vor fi intelese intr-un mod firesc ca fiind integrate si nu parti separate din Univers. Probabil ca in acel moment paradigma noii fizici se va fi difuzat la toate nivelele existentei, transformandu-se dintr-o teorie generoasa, intr-o serie de practici, norme si reguli de existenta."

    Generatia 2025+ - o revolutie comerciala si industriala sub stindardul valorilor morale

    Oricum, spune spcialistul, existenta nu va mai fi atat de fragmentata ca acum in ceea ce priveste rolurile pe care le avem de jucat: in prezent, fiecare dintre noi are un rol, o masca pe care o poarta in functie de contextul social in care se regaseste. "Acest carusel al rolurilor sociale va tinde sa fie folosit din ce in ce mai putin si aceasta pentru ca aparentele sociale, falsele valori, “pozele” si “fitele” noastre de acum isi vor pierde din functiile societatii noastre contemporane, care va fi considerata de catre omul acelei generatii ca fiind mai putin civilizata si gresit economic-orientata."

    Pe umerii acelei generatii va sta o povara serioasa pentru ca ea va trebui sa duca mai departe si sa impuna noua economie si noile reguli comerciale, spune Lucian Trasa. Conturam deja aparitia unor schimbari majore in ceea ce priveste sistemul economic, comercial si industrial de acum, transformare care va cu greu suportata si manevrata de oamenii noi generatii pentru ei vor fi nevoiti sa faca fata unei societati mai imbatranite si obosite de lupta pentru refacerea economica de dupa criza. Aceasta generatie va fi cea care va intelege faptul ca economia nu trebuie sa fie vazuta ca o stiinta sau ca o parte a existentei care pare a fi guvernata de legi proprii – pentru ca in treacat fie spus nici nu este asa, economia fiind o falsa stiinta – ci va readuce gandirea si comportamentul economic la adevarata sa valoare – aceea de “adjuvant” al existentei, de “rau necesar” al societatii. " Generatia respectiva va fi prima dupa mult timp care nu va masura bunastarea dupa criterii materiale si financiare.

    Pentru a ne putea imagina mai bine ceea ce se va intampla in viitor, psihologul ne ofera un exemplu concret al unei schimbari majore ce va avea un impact de exceptie asupra societatii: Un automobil de 300cp care va consuma 20litri/100km nu va mai putea fi vazut decat intr-un soi de muzeu al inconstientei contemporane, marile nume ale industriei auto fiind nevoite de ani buni sa-si regandeasca strategiile si conceptele auto. Vor exista branduri, sustine specialistul, dar ele vor fi mai putin comerciale si isi vor pierde functia de vanzare. Vor fi branduri culturale, morale, educationale care vor constitui modele ale acelei generatii.
    Casatoria intre sexe de acelasi fel - firescul din societate

    Unul dintre marile puncte de interes pe lista intrebarilor mele a fost cel legat de institutia familiei, pentru ca dupa ultimele estimari din timpurile actuale familia incepe sa dobandeasca noi sensuri dintre cele mai ciudate. Se pare ca familia monogama incepe sa capete amploare, ceea ce nu este o veste tocmai buna pentru viitorul copiilor nostri, si pentru evolutia societatii in general. Insa psihologul sustine ca "Va mai exista familie, dar legile civile care reglementeaza acest nivel al existentei vor fi destul de permisive, tocmai pentru ca generatia respectiva isi va constientiza responsabilitatile sociale si personale dintr-o alta perspectiva. Nu doar ca serviciile de consiliere psihologica si spirituala vor fi ajuns deja un “bun de masa”, dar ele ii vor insoti si ii vor ajuta pe cei din generatia respectiva sa se impace mai bine cu gandurile, sentimentele si conduitele lor. "

    Vor mai persista familii nucleare, dar vor fi si multi parinti singuri care isi vor creste copiii la fel de bine si de frumos ca o familie in care rolurile de parinti sunt regasite pe pozitiile actuale, ca sa zicem asa.

    Totodata, familiile cu parinti de acelasi sex vor fi mai numeroase ca acum, pentru ca majoritatea statelor lumii vor fi permis deja acest tip de casatorie.

    Copiii viitoarei generatii sunt greu de descris si de interpretat, insa Lucian Trasa trage speranta ca vor fi la fel de frumosi si de buni ca si parintii lor.

    Perspectiva pesimista isi face si ea loc in portret, inevitabil

    Din pacate insa, ce am descris mai sus nu este decat perspectiva frumoasa asupra lumii, sustine specialistul. O latura pesimista pare sa isi faca loc sau sa persiste si in vremuri indepartatea, ea fiind inevitabila: "Vor mai exista si atunci – ca si acum - state si zone sociale cu probleme. Vor mai fi si atunci – ca si acum – oameni care vor alerga toata viata dupa bani si avere si care vor descoperi pe patul de moarte ca si-au ratat existenta. Vor mai fi si atunci – ca si acum – politicieni corupti si prosti. Insa vor fi cu mult mai putini si vor avea aerul perimat si usor comic al unei lumi pe cale sa dispara. Totodata vor fi si mai putini oameni tineri, vor fi si mai putini europeni, vor fi si mai putine resurse conventionale. Probabil ca va fi si mai putina Romanie ca cea de acum."

    Imi dau seama acum ca perceptia mea asupra generatiei viitoare era una "robotizata" din perspectiva intrebarilor pe care le-am adresat specialistului: mi-am imaginat o lume gri, strict tehnologizata, cu oameni dezinteresati, tacuti, solitari, egocentristi si indiferenti fata de tot ceea ce ii inconjoara, care s-ar imparti in doua categorii mari: cei cu foarte multi bani si afaceri murdare si cei foarte saraci pierduti pe undeva pe strazi intunecate. Era o imagine apocaliptica in mintea mea; ceva apropiat de "sfarsitul lumii". Dar se pare ca m-am inselat , iar pe parcursul acestui traseu imaginar de descifrare a viitorului individului generatiei 2025+, traiectoria perceptiei mele s-a redresat: sunt si vesti bune si vesti rele, insa ceea ce mi se pare cu adevarat important este faptul ca omul nu-si va pierde deloc valorile morale sau traditionale inramate, ba poate ca vor fi chiar recultivare si reinterpretate, profund amplicate, iar explozia valorizarii banului din ziua de azi va fi aproape total exterminata: banii nu vor mai fi un scop in sine ci doar un mijloc, "un rau necesar" fara prea multa valoare. - See more at: http://www.feminis.ro/ce-urmeaza-dup....DgbiDDFM.dpuf

  8. #18
    Membru
    Avatarul lui natco
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Locaţie
    romania, bucuresti
    Posturi
    7.790
    Puncte
    123.671
    Nivel
    100
    Puncte: 123.671, Nivel: 100
    Puncte: 123.671, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 45,0%
    Activitate globală: 45,0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points5000 Experience Points1 year registered10000 Experience Points25000 Experience PointsVeteran50000 Experience PointsOverdrive

    Implicit

    dragelor, uneori imi vine sa rad cand cedez nervos... asa ca presupun (razand) ca toti vor fi ca ingerii (asexuati ) iar generatia noastra va fi perceputa ca fiind conservatoare, pacatoasa, retrograda. Pe vremea aceea nepotii vor veni (probabil) la bunici pentru diverse raspunsuri la intrebari chinuitoare (la care scoala da raspunsuri strambe si nepractice). Cand n-or mai exista nici bunici retrograzi... nu stiu ce va mai fi, presupun ca deja oamenii vor fi ca florile si albinele
    Ultima modificare făcută de natco; 26-June-2015 la 03:10 PM.
    Încrede-te în Dumnezeu si tine-ti praful de pusca la adapost de umezeala. (Oliver Cromwell)
    E usor sa manipulezi oameni fara viitor - Kamel Daoud

  9. #19
    Membru
    Avatarul lui AuraArua
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Posturi
    5.265
    Puncte
    149.131
    Nivel
    100
    Puncte: 149.131, Nivel: 100
    Puncte: 149.131, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 99,9%
    Activitate globală: 99,9%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points5000 Experience Points1 year registered10000 Experience Points25000 Experience PointsVeteran50000 Experience PointsOverdrive
    Premii:
    Activity Award

    Implicit

    Mda...cu alte cuvinte vom fi unisex, vom umbla eco-cu un sac pe cap si vom vorbi extrem de " extremizati". ce frumos!
    Cred ca suntem deja depasite.....trebuie sa luam lectii, pentru a tine pasul cu acei ani!
    Felul in care oamenii te trateaza, e karma lor.Modul in care reactionezi, e a ta.
    Ioana Frandes

  10. #20
    Membru
    Avatarul lui natco
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Locaţie
    romania, bucuresti
    Posturi
    7.790
    Puncte
    123.671
    Nivel
    100
    Puncte: 123.671, Nivel: 100
    Puncte: 123.671, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 45,0%
    Activitate globală: 45,0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points5000 Experience Points1 year registered10000 Experience Points25000 Experience PointsVeteran50000 Experience PointsOverdrive

    Implicit

    Citat Postat în original de AuraArua Vezi Post
    Mda...cu alte cuvinte vom fi unisex, vom umbla eco-cu un sac pe cap si vom vorbi extrem de " extremizati". ce frumos!
    Cred ca suntem deja depasite.....trebuie sa luam lectii, pentru a tine pasul cu acei ani!
    mda, exersam din timp asa ca, pentru inceput, te rog: fara "doamna", "domnule" si farafastacuri d-astea

    PS: si la noi deja, cand inscrii copilul la scoala in orice clasa (stii ca faci o cerere), acolo apare clar, negru pe alb: parinte 1 si parinte 2. Nu tu "mama", nu tu "tata".
    Încrede-te în Dumnezeu si tine-ti praful de pusca la adapost de umezeala. (Oliver Cromwell)
    E usor sa manipulezi oameni fara viitor - Kamel Daoud

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan este/sunt 1 utilizator(i) care navighează în acest subiect. (0 membrii și 1 vizitatori)

Thread-uri Similare

  1. Răspunsuri: 63
    Ultimul Post: 16-March-2016, 12:34 PM
  2. Răspunsuri: 92
    Ultimul Post: 28-June-2012, 09:35 PM
  3. Răspunsuri: 45
    Ultimul Post: 01-September-2011, 02:54 PM
  4. Răspunsuri: 59
    Ultimul Post: 29-April-2011, 07:27 PM
  5. Răspunsuri: 6
    Ultimul Post: 20-December-2010, 12:57 PM

Permisiuni postare

  • Nu puteţi posta subiecte noi.
  • Nu puteţi răspunde la subiecte
  • Nu puteţi adăuga ataşamente
  • Nu puteţi modifica posturile proprii
  •