Pagina 5 din 5 PrimulPrimul ... 345
Rezultate 41 la 47 din 47

Subiect: 8) Educatia morala (pentru valorile morale) - dezbatere de idei, opinii ; dialoguri

  1. #41
    Membru
    Avatarul lui natco
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Locaţie
    romania, bucuresti
    Posturi
    8.112
    Puncte
    129.135
    Nivel
    100
    Puncte: 129.135, Nivel: 100
    Puncte: 129.135, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points5000 Experience Points1 year registered10000 Experience Points25000 Experience PointsVeteran50000 Experience PointsOverdrive

    Implicit

    teen.jpg

    Intr-un articol publicat pe site-ul "Macleans.ca", si intitulat |Mame indecente, fiice parasute|, mamele se plang cum ca fiicele lor vad |emanciparea| in termeni de |satisfacere a barbatilor|. In timp ce mamele feministe vad puterea ca o independenta financiara si resping ideea |femeii vazute ca un obiect|, fiicele lor accepta mesajul pornografic al muzicii pop si al publicitatii. Asa cum spunea o mama: |fiicele noastre cred ca scopul lor in viata este acela de a fi fiinte sexuale care sa ii satisfaca pe barbati|. |Un sex oral e ca o strangere de mana|, afirma alta mama. |Atitudinea lor este: a€˜Suntem emancipate, suntem libertine, avem controlula€™ ". Da, dar cine le-a invatat pe fete ca ar putea avea sex in afara relatiilor de iubire si de casatorie? Feminismul! Feminismul le-a spalat creierele saracelor fete, care cred ca barbatii ar fi opresorii, iar casatoria ar fi o sclavie.
    Desigur ca adeptii feminismului nu vor sa recunoasca acest lucru. Feminismul a fost miscarea creata in mod artificial de catre elitele sociale, cu scopul de a reduce populatia si de a submina institutia casatoriei si a familiei.
    In articolul mai sus amintit, nu apar cuvinte ca |dragoste|, |casatorie|, |sot| sau |familie|; asa ca nu ma mira faptul ca ei nu pot intelege pe deplin problema. Atat mamele cat si fiicele sunt victimele unei distrugeri sociale deliberate.
    Inainte, o femeie era o sotie si o mama iubitoare; ea isi oferea sexualitatea barbatului pe care-l iubea, tatal copiilor ei, protectorul ei. In ziua de azi, tinerele femei sunt confuze. Ele nu stiu cum sa fie cu adevarat femei (iar acelasi lucru e valabil si pentru barbati, care nu stiu cum sa fie cu adevarat barbati). Dar, un lucru e sigur: barbatii nu se vor insura cu |parasute|. Aceste femei vor fi lasate cu ochii in soare, de indata ce farmecul lor sexual va disparea.
    Aceste fete sunt obsedate sa arate cat mai bine, dar ele nu-si dau seama ca adevarata frumusete vine din interior, din puritatea spirituala.
    In trecut, barbatii trebuiau sa-si demonstreze iubirea si atasamentul lor fata de femei, inainte de a face sex cu ele. Ca rezultat, femeilor li se oferea un rol pe termen lung (ca sotie si mama), care le satisfacea cele mai adanci nevoi emotionale. Acum, marea majoritate a femeilor tinere de azi au devenit |curve amatoare| si |dispozitive corporatiste|. Cum ar putea fi altfel, atat timp cat isi ofera trupul oricarui strain? Ele isi imagineaza ca daca n-o fac, barbatii vor cauta sexul in alta parte. Asa ca adevarata iubire dispare usor-usora€¦
    Tot din articolul mentionat la inceput, observam ca nu apare nici cuvantul |tata|. Fetele ar putea obtine iubirea, respectul de sine si calauzirea de care au nevoie de la tatii lor. Dar, probabil ca mamele feministe |le-au dat cu flit| tatilor, pentru a fi independente.

    Dar, nu e prea tarziu niciodata ca fetele sa redevina |femei adevarate|. Aceasta inseamna ca pot face sex, doar daca iubesc cu adevarat sau daca sunt casatorite. Aceasta inseamna ca trebuie sa se focalizeze pe familie, ca prima lor prioritate.

    http://www2.macleans.ca/2010/08/10/o...ughters/print/
    Încrede-te în Dumnezeu si tine-ti praful de pusca la adapost de umezeala. (Oliver Cromwell)
    Suntem urmași ai Bizanțului unde conspirația era la ea acasă. (E. Mihaescu)

  2. #42
    Membru
    Avatarul lui Corinadana
    Data înscrierii
    Jan 2010
    Posturi
    1.962
    Puncte
    56.813
    Nivel
    73
    Puncte: 56.813, Nivel: 73
    Puncte: 56.813, Nivel: 73
    Progres nivel: 85%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 237
    Progres nivel: 85%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 237
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience PointsVeteran10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience Points

    Implicit

    Fara nici o indoiala, tineretul de astazi trece printr-o serioasa criza. Iar pentru asta nu este el insusi responsabil. Cea mai mare parte de vina ne apartine noua, celor mari - parinti, invatatori, clerici, indrumatori duhovnicesti. Ne-am pierdut noi insine orientarea duhovniceasca si, cum era de asteptat, am pierdut si adevarata, "dupa Dumnezeu", educatie a copiilor nostri.
    Rolul parintilor si al caminului familial este determinant pentru varsta copilariei si a adolescentei. El trebuie sa fie prin excelenta un rol educational. Lucrarea pedagogica corecta si inteleapta a parintilor asupra sufletelor copiilor, inca de la cea mai frageda varsta, trebuie sa puna bazele unei vieti intru Hristos, a singurei cai viabile si adevarate, pe care nici o furtuna a varstei tinere sau adulte nu o va mai putea clatina.

  3. #43
    Membru
    Avatarul lui Corinadana
    Data înscrierii
    Jan 2010
    Posturi
    1.962
    Puncte
    56.813
    Nivel
    73
    Puncte: 56.813, Nivel: 73
    Puncte: 56.813, Nivel: 73
    Progres nivel: 85%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 237
    Progres nivel: 85%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 237
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience PointsVeteran10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience Points

    Implicit

    Fara nici o indoiala, tineretul de astazi trece printr-o serioasa criza. Iar pentru asta nu este el insusi responsabil. Cea mai mare parte de vina ne apartine noua, celor mari - parinti, invatatori, clerici, indrumatori duhovnicesti. Ne-am pierdut noi insine orientarea duhovniceasca si, cum era de asteptat, am pierdut si adevarata, "dupa Dumnezeu", educatie a copiilor nostri.
    Rolul parintilor si al caminului familial este determinant pentru varsta copilariei si a adolescentei. El trebuie sa fie prin excelenta un rol educational. Lucrarea pedagogica corecta si inteleapta a parintilor asupra sufletelor copiilor, inca de la cea mai frageda varsta, trebuie sa puna bazele unei vieti intru Hristos, a singurei cai viabile si adevarate, pe care nici o furtuna a varstei tinere sau adulte nu o va mai putea clatina.

  4. #44
    Membru
    Avatarul lui doina
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Locaţie
    Bucuresti
    Posturi
    163
    Puncte
    11.822
    Nivel
    32
    Puncte: 11.822, Nivel: 32
    Puncte: 11.822, Nivel: 32
    Progres nivel: 82%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 128
    Progres nivel: 82%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 128
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered500 Experience Points250 Experience Points100 Experience PointsCreated Album pictures3 months registered31 days registered1 year registered1000 Experience Points5000 Experience Points10000 Experience PointsRecommendation Second ClassVeteran

    Implicit

    Stai jos, relaxeaza-te si
    citeste randurile astea, fara graba !

    EU CRED!.........


    Eu Cred...
    Ca nu trebuie sa ne schimbam prietenii,
    Daca intelegem ca prietenii se schimba.

    Eu Cred...
    Ca indiferent cat de bun este un prieten,
    El tot te va rani, din cand in cand,
    Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.

    Eu Cred...
    Ca o adevarata prietenie continua sa creasca,
    Chiar si la distantele cele mai mari.

    Eu Cred...
    Ca imi ia foarte mult timp
    Sa devin persoana care as vrea sa fiu.

    Eu Cred...
    Ca poti merge in continuare,
    Mult timp, dupa ce ai crezut ca nu mai poti.

    Eu Cred...
    Ca suntem responsabili de ceea ce facem,
    Indiferent de ceea ce simtim.

    Eu Cred...
    Ca prietenul meu si cu mine
    Putem face orice sau nimic
    Si totusi sa ne distram de minune.

    Eu Cred...
    Ca uneori, oamenii de la care te asteptai sa te loveasca,
    Atunci cand ai cazut,
    Vor fi aceia care te vor ajuta sa te ridici.

    Eu Cred...
    Ca maturitatea are mai mult de aface
    Cu genurile de experiente pe care le-ai incercat,
    Decat cu cate aniversari ai sarbatorit.

    Eu Cred...
    Ca nu intotdeauna este suficient
    Sa fii iertat de ceilalti.
    Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti.

    Eu Cred...
    Ca trecutul nostru si circumstantele
    Poate ca au influentat cine suntem acum,
    Dar numai noi purtam raspunderea pentru cine vom deveni.

    Eu Cred...
    Ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat,
    Cand un prieten te cheama in ajutor,
    Vei gasi in tine forta sa-l sustii.

    Eu Cred...
    Ca diplomele atarnate pe perete
    Nu te transforma automat intr-o fiinta umana decenta.

    Eu Cred...
    Ca ar trebui sa trimiti gandurile astea
    La toti oamenii in care crezi, eu tocmai am facut-o.


    Oamenii cei mai fericiti nu au parte
    De lucrurile cele mai bune
    Dar pot obtine totul din cele pe care le au



    Suntem in saptamana ingerilor. Cu mult drag si multa iubire...!
    Îngrijorarea priveşte în jur, Părerea de rău priveşte înapoi, Credinţa priveşte în sus.

    CREDE!

  5. #45
    Membru
    Avatarul lui natco
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Locaţie
    romania, bucuresti
    Posturi
    8.112
    Puncte
    129.135
    Nivel
    100
    Puncte: 129.135, Nivel: 100
    Puncte: 129.135, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points5000 Experience Points1 year registered10000 Experience Points25000 Experience PointsVeteran50000 Experience PointsOverdrive

    Implicit

    Mihail Neamţu: Civilizaţia, bunele maniere şi regimul separaţiilor (I)

    Monitorul · mai 12, 2011


    Instinctul depravării și nostalgia paradisului coexistă în sufletul fiecărui om. Modernitatea s-a născut pentru a relega într-un spațiu privat ambele propensiuni: atât exhibarea nerușinării, cât și celebrarea sacrului. Spațiul public devine, așadar, un context al negocierilor între valori şi cutume.

    Mulţi observatori spun că România post-comunistă a devenit ograda tuturor obscenităţilor: un spaţiu al confuziilor morale, al amalgamării şi al derapajelor. La noi, bătălia între decenţă şi vulgaritate are un aspect sfâșietor și atinge câteodată proporții epice. După revoluţia culturală a Occidentului din 1968 şi asumînd experienţa comunistă dintre 1947-1989, nu e oare util să înţelegem cu ce anume am mai rămas din tezaurul civilizaţiei europene?


    Pentru modernii clasici, educația acordată tinerilor – cu tot amestecul involuntar de instrucție formală, inerție a mentalităţilor, prejudecată tribală sau reflex comunitar – are drept scop „procesul civilizaţiei”. Într-un studiu devenit celebru, sociologul Norbert Elias (1897-1990) a arătat modul în care, în Europa post-medievală, ţări precum Franţa, Germania şi Anglia au impus normele sublimării tuturor pornirilor josnice de care suntem îndeobşte în stare.
    Manualele de bună purtare (cele care prevăd folosirea batistei, corecta aşezare la masă ori chiar atenţia pentru piepten, deci grija faţă de coafură) n-au apărut de nicăieri. Invitaţie la cunoaşterea de sine? Indicator al condiţiei sociale a individului? Mecanism de control? Măsurînd toate acestea laolată şi chiar mai mult decât atât, respectul pentru etichetă a revoluţionat lumea occidentală.

    Proiectul de îmblânzire a naturii umane are, desigur, rădăcini în conceptele greceşti de paideia şi politeia, preluate de marii educatori creştini ai Antichităţii (vezi importanţa regulilor în comunităţile fondate de Sf. Vasile cel Mare, Augustin de Hippona sau Sf. Benedict al Nursiei). Iată două exemple dintr-un manual de instrucţie monahală datînd din secolul IV: „Şezînd tu cu fraţii, de-ţi vine vreo flegmă, să nu o scuipi înaintea lor” şi „bînd apă să nu laşi gâtlejul tău să gâlgâie”.
    Distincţia între judecata publică (oferită prin predici) şi terapia privată (oferită prin spovedanie) ori diferenţierea între dimensiunea universalistă a evanghelizării şi caracterul mistagogic (sau chiar esoteric) al aproprierii credinţei – toate acestea scot la iveală discernământul ca virtute centrală a civilizaţiei creştine.

    Prin alfabetizarea la scară largă și înălțarea prestigiului școlii, modernitatea nuanţează şi generalizează această separaţie între domeniul public şi sfera strict privată. Elias sesizează „mişcarea de răspândire a comportamentului aristocratic de curte, tendinţa aristocraţiei de curte de a asimila elemente din alte straturi, de a le coloniza” (Elias, Procesul…, Iași, 2002, p. 66). Burghezia și membrii stărilor intermediare deprind fascinația pentru sinteza dintre cultură și civilizație. Politețea se manifestă ca habitus – un fel de natură secundă specifică omului educat, proprie așadar insului învățat să distingă între rușine și nerușinare, între exterioritate și interioritate. Copilul bine-crescut știe cum să vorbească. El stăpânește modalitățile de adresare, simte limitele umorului și intuiește momentul oportun pentru tăcere.

    Concomitent, modernitatea aplică reforma regimului politic prin separaţia puterilor: revoluţia constituţională a secolelor XVII-XVIII nu mai permite ca acelaşi om să fie – simultan – legiuitor, executor şi judecător al legii. Prevenirea tiraniei cere, pentru John Locke (Două tratate despre guvernare 2.13.151) sau baronul Montesquieu (Spiritul legilor 11.6), despărţirea atributelor. Critica nepotismului n-ar fi posibilă în absenţa acestor prevederi care consfinţesc despărţirea de absolutismul monarhic. La fel, în ordine epistemologică, cele trei Critici ale lui Immanuel Kant separă facultățile de cunoaștere (a adevărului, a binelui, a frumosului), trasînd idealul specializării științifice în Universitatea humboldtiană. Ordinea diurnă a raţionalităţii va găsi antidotul romantic în fascinaţia nocturnă pentru fuziunea regnurilor, atracţia spre magie şi erotism indistinct.

    Nu s-ar putea spune că republicanismul devine agentul intrinsec al civilizării câtă vreme aristocraţia europeană a continuat să investească masiv în cultură (teatre, biblioteci, pinacoteci). Rafinamentul membrilor curţii, respectul pentru ceremonial, atenţia pentru arta conversaţiei şi obligaţia nobilimii de-a perpetua o veche tradiţie conduc la triumful ideii de „bune maniere” în raport cu vechea „simplitate”. Romanele englezești ne ajută să identificăm „complexitatea” urbană în raport cu „rusticitatea” mediului rural. Manners Makyth Man – iată sloganul sub care se aşează comunitatea academică de la New College School, Oxford.
    Când pedante, când foarte exigente, aceste reguli de comportament fac din întâlnirea între prieteni sau străini nu doar un eveniment suportabil, ci o experienţă agreabilă.


    Culturile tradiţionale plecau de la separaţia radicală între pur şi impur – o distincție fundamentală nu doar pentru experiența domestică a conlocuirii. Civilizaţia europeană dezvoltă această intuiţie şi avansează binomul: cuviincios versus obraznic. Gustul devine, ca atare, subiect de dispută între filozofi: e vorba de un simţ înnăscut (cum ar fi încântarea ochiului în fața unei cascade de apă)?
    Se dobândeşte oare stilul printr-o disciplină aparte? Cât se obține prin imitare, cât prin acumulare?

    http://inliniedreapta.net/monitorul-neoficial/civilizatia-bunele-maniere-si-regimul-separatiilor-i/comment-page-1/#comment-49869]

    este un articol foarte bun (e doar prima parte) care evidentiaza criza in care societatea romaneasca se afla azi_ lipsa moralei, a decentei, a unei minime discipline obligatorii, a modelelor demne de urmat. In final, autorul pune problema gasirii unei solutii practice in asimilarea bunei cresteri, a decentei si educatiei: prin disciplina? e rentabila imitarea? e rentabila acumularea (invatarea)?
    Ultima modificare făcută de natco; 14-May-2011 la 11:11 AM.
    Încrede-te în Dumnezeu si tine-ti praful de pusca la adapost de umezeala. (Oliver Cromwell)
    Suntem urmași ai Bizanțului unde conspirația era la ea acasă. (E. Mihaescu)

  6. #46
    Membru
    Avatarul lui michelle
    Data înscrierii
    Mar 2010
    Posturi
    25
    Puncte
    5.513
    Nivel
    21
    Puncte: 5.513, Nivel: 21
    Puncte: 5.513, Nivel: 21
    Progres nivel: 93%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 37
    Progres nivel: 93%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 37
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1 year registered1000 Experience PointsVeteran5000 Experience Points

    Implicit

    A mai gasit cineva informatii despre monstruozitatile astea?
    O sa disparem inainte de vreun cataclism cosmic...



    Suedia impune sodomia în grădiniţele de copii



    Civilizaţia occidentală iarăşi oferă un exemplu de degradare morală.

    După ce a legalizat adopţia copiilor de către cuplurile homosexuale, Suedia a mers şi mai departe.

    În multe din grădiniţele suedeze şi-au făcut apariţia aşa numiţii "pedagogi ai gender-ului", aceste persoane au misiunea să ajute educatorii în identificarea copiilor ce se cred a fi băieţei sau fetiţe şi sesizează deosebirile între genuri. Aceşti copii urmează a fi reeducaţi.

    În Stockholm a fost deschisă o grădiniţă, pentru copii cu vârsta între 1 şi 6 ani, în 2010, grădiniţa este finanţată din bugetul de stat şi poartă numele "Egalia". Directoarea acestei grădiniţe nu ascunde că scopul ei este "cultivarea înclinaţiei către homosexualitate".

    În această grădiniţă nu există nici fetiţe nici băieţei, educatorii au exclus din limbajul lor pronumele "el" şi "ea". În suedeză "el"- han, "ea"- hon au fost înlocuite cu termenul hen, un cuvânt inexistent în suedeza literară însă folosit în jargonul sodomit.


    Se acordă foarte multă atenţie cărţilor, jucăriilor precum şi formelor şi culorilor tuturor obiectelor folosite în calitate de material didactic, pentru ca nu cumva ele să trezească "stereotipurile de gender" adică conştientizarea genului.

    De exemplu sunt strict interzise poveştile despre Alba ca Zăpada sau Degeţica, în schimb toată ziua le sunt citite copiilor poveşti ca cea despre două girafe de gen masculin ce sufereau mult din cauza că nu erau în stare să conceapă copii până în momentul când au găsit un ou de crocodil abandonat.

    Marea majoritate a cărţilor în această grădiniţă conţin povestioare despre cupluri sodomite, părinţi solitari şi copii orfani. Toate păpuşile în această grădiniţă reprezintă nişte creaturi al căror gen nu poate fi determinat, însă este cert că aparţin rasei negroide.


    Ţin să menţionez că Suedia este membră UE din anul 2005 şi stat ce a aderat la Spaţiul Schengen, 75% din populaţia ţării se declară adepţii ai luteranismului.

    Ceva timp în urmă am scris despre intenţia Consiliului Europei de a exclude din actele oficiale cuvintele "mama" şi "tata". Obiectivul UE privind sodomizarea (pervertirea homosexuala) populaţiei este evident.

    ( http://www.sodermalmsforskolor.se/eg...enuspolicy.htm )

    ( http://www.lifesitenews.com/news/gen...ns-him-and-her )


    Atentie! Nu e "nebunie". E abjectie premeditata !
    Consiliul Europei va exclude din actele oficiale cuvintele "mama " şi "tata"
    Consiliul Europei planuieşte să excludă din actele oficiale cuvintele "mama" şi "tata". După părerea membrilor Consiliului Europei aceste cuvinte "poartă un caracter discriminatoriu ce înjosesc femeile" scrie ziarul german Die Welt.
    În rezoluţia adunării parlamentare a Consiliului europei se spune că modelul de gospodină este o viziune tradiţională care îi este impusă femeii şi acest fapt împiedică procesul de instituire a egalităţii totale intre indivizii societaţii.
    Propunerea de a elimina cuvintele "mama" şi "tata" a fost înaintată iniţial de către Doris Stump, reprezentanta Partidului Socialist din Elveţia. Ziarul german Bild citează din adresarea ei către membrii Consiliului Europei: " Femeile să nu fie înfăţişate ca fiinţe pasive şi de categoria a doua, mame si obiecte sexuale".
    Elveţia în cazul dat este un exemplu în folosirea unui "lexic politic corect" . Funcţionarii acestui stat evită cuvintele "mama" şi "tata " înlocuindu-le cu "unul din părinţi" sau mai rar "părintele".
    De luat aminte că acest nou atac asupra familiei şi valorilor tradiţionale organizat de către apologeţii fundamentalismului democratic, are loc pe fondul impunerii sodomiei în toate sferele vieţii Occidentului democratic.
    Homosexualii primesc dreptul de a adopta copii, transformandu-i în semenii lor. Ei nu numai că devin miniştri şi preşedinţi, dar îşi declară deschis şi îşi manifestă în public perversiunile lor sexuale şi prin intermediul legislaţiei impun peste tot sodomia sub masca toleranţei, democraţiei şi respectării drepturilor omului.
    În paralel, dreptul la o familie normală, omenească şi relaţiile omeneşti fireşti treptat devin niste "relicve ale trecutului întunecat".
    Lucrul cel mai greu in viata este sa spui DA sau NU atunci cand trebuie.

  7. #47
    Membru
    Avatarul lui lucumi
    Data înscrierii
    Jan 2010
    Posturi
    1.020
    Puncte
    187.996
    Nivel
    100
    Puncte: 187.996, Nivel: 100
    Puncte: 187.996, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 12,0%
    Activitate globală: 12,0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsVeteran

    Implicit

    Vavila Popovici: DESPRE MORALITATE
    http://www.rgnpress.ro/rgn_17/catego...oralitate.html


    „La baza moralității stă iubirea. Numai iubindu-te pe tine și pe cei din jurul tău, poți acționa corect, nestânjenindu-i pe ceilalți. Numai atunci vei face ce-ți place și ceea ce va plăcea și celorlalți, fiindcă totul va fi trecut prin filtrul iubirii."

    – Din volumul „Fulgurații".

    Conform DEXmorala (din latina, moralitas „maniere, caracter, comportament adecvat") este o percepție a comportamentului care diferențiază intențiile, deciziile și acțiunile între cele bune (sau corecte) și cele rele (sau greșite).iar moralitatea este însușirea a ceea ce este moral; cinste, bună purtare. Necesar este a se face deosebirea dintre termenii morală și etică, scrie Vavila Popovici, preluată de Romanian Global News.

    Proveniți din două culturi diferite – greacă și latină – , la început aveau relativ același înțeles. Filozofia modernă și contemporană a separat semnificațiile, considerând etica drept disciplină filozofică ce studiază morala, morala având semnificația de ramură a eticii, fenomen real, colectiv și individual, cuprinzând valori, principii și norme, aprecieri și manifestări specifice relațiilor interumane și supuse exigenței opiniei publice și conștiinței individuale.

    Este adevărat, uneori, etica și morala își împrumută calitățile în scop util. Alteori se creează confuzii și aceasta deoarece normele/legile deși sunt făcute de către conducători pentru popor, ele, de cele mai multe ori, nu sunt respectate tocmai de cei care le emit. În opinia unora, corectitudinea prin respectarea normelor a devenit un lucru perimat, întrucât „aerul" care bântuie este cel al interesului propriu, minciunii, păcălelii, furtului, egoismului (numai mie să-mi fie bine!). Am devenit ipocriți, la un pas de a ne identifica cu omul complet imoral care nu ține seamă de principiile morale, încălcându-le fără nici un regret.

    Etica – procedeu sistematic de gândire – nu învață ce să gândești, ci învață cum să gândești corespunzător fluxului etic, neavând, în general, legi categorice și ordine bine definită. Moralitatea, spre deosebire de etică, are conotații religioase, face apel la credință, amintește de cerințele morale exprimate în Decalog, de Fericirile – îndemnuri pentru câștigarea celor mai alese virtuți și aceasta deoarece, din cele mai vechi timpuri au apărut norme de reglementare a relațiilor sociale, cuvântul moralitate căpătând contur, forță, corelat fiind cu noțiunea de bine și cu cea de normalitate. Spre deosebire de cele zece Porunci, cele nouă Fericiri nu obligă pe nimeni să asculte de Dumnezeu, omul fiind liber să împlinească, sau nu, cuvântul Său. Prin rostirea Fericirilor, Mântuitorul a vrut să așeze în sufletele oamenilor, în loc de mândrie, duritate, insensibilitate, ură și război, – smerenia, blândețea, omenia, setea de dreptate, milostenia, pacea.

    Cod moral fiind, moralitatea are la bază o anumită filozofie, religie, educație, cultură. De moralitate ține modul în care simțim, acționăm și gândim despre „bine" și „rău". Unii dintre noi trecând prin rău ajung, în final, la alegerea binelui. Comitem greșeli în viață – unii mai mult, alții mai puțin – și îmi vin în minte întrebările dintr-un poem al meu: „Greșim, Doamne, greșim! Greșim pentru că suntem, sau suntem pentru a greși?" Greșeala este cauza răului produs în lume, Biblia numindu-l drept Păcat – „călcarea cu deplină știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă, a voii lui Dumnezeu".

    Conform credinței creștine legea morală este firească, adică întipărită de Dumnezeu în inima omului, și care poate fi descoperită prin lumina – tot firească – a minții omenești. Filozoful german Emmanuel Kant (1724-1804) spunea că două lucruri îi umplu mintea de o veșnică înnoită și sporită admirație: „Cerul înstelat deasupra mea și legea morală în mine". Exprima astfel cum întâia priveliște, aceea a unei mulțimi nenumărate de lumi reduce/coboară importanța sa ca creatură animală care trebuie să redea materia din care a fost creată, planetei, după ce o scurtă vreme a fost înzestrată cu viață, și a doua priveliște care înalță deopotrivă valoarea sa ca inteligență, prin personalitatea sa, în care legea morală dezvăluie o viață independentă de animalitate, prin care poate cunoaște scopul existenței sale prin această lege, scop care nu se oprește la condițiile și hotarele acestei vieți, ci care tinde spre necunoscut, spre infinit. După Kant, omul devine o ființă morală numai dacă rațiunea sa se înalță până la noțiunile datoriei și legii. Suntem datori a săvârși fapte în numele respectului pentru legea morală. „A face binele sau a te purta așa cum trebuie înseamnă a respecta necondiționat natura rațională întrupată în fiecare dintre semenii noștri", spunea Kant.

    Mulți oameni înțeleg că societatea în care trăim s-a depărtat mult de așa numita și prețuită Moralitate și cred că ar fi necesar să-i dăm atenție și s-o răsădim. Inimile noastre o cer! Prea a luat-o lumea razna!, îmi spunea mai deunăzi cineva. În trecut, poate se mai exagera, dar exista bunul simț care ne amintea înaintea oricărei acțiuni mai îndrăznețe, mai ne la locul ei: „dar ce va spune lumea?" Se vede că ne păsa și de ceilalți, nu numai de noi; realizam că trăiam într-o lume, pe care trebuia s-o menținem în forma dăruită de Dumnezeu, că era necesar a păstra integritatea, armonia care existau totuși și de care oamenii au nevoie în orice vremi.

    Deși suntem diferiți, nu putem trăi având principii și valori complet diferite. Moralitatea nu poate fi o iluzie, ea este un adevăr și trebuie definită în limitele unei logici. Moralitatea fiecăruia ar trebui să se bazeze pe principiul „cauzei și a efectului", și să se aibă în vedere că orice acțiune a unui individ se propagă în „aerul" societății în care trăiește. Și întrucât moralitatea unui popor izvorăște din inimă, definindu-se apoi prin educație și cultură, amintesc îndemnul primului președinte al Statelor Unite ale Americii, George Washington (1732-1799), rostit în discursul său de bun rămas: „Moralitatea este un izvor necesar al guvernării populare".

    Pentru deciziile corecte din punct de vedere moral, avem nevoie nu numai de intuiție, ci și de voință și curaj pentru a fi aplicate. Principiile și pornirile greșite pot fi modelate, pentru a nu fi prea târziu și a nu lăsa să se treacă în partea cealaltă – a imoralității – sau, tot atât de rău – în cea a amoralității, adică a indiferenței față de morală. Moralitatea fiecărui individ se însumează moralității colective și avem imaginea societății pe care am clădit-o și în care viețuim.

    Moralitatea este o problemă pentru anumite situații în care viața oamenilor este pusă în pericol chiar de către oameni. De aceea, încrederea că se pot rezolva problemele vieții trebuie redată de către politicieni, iar politica trebuie să uzeze de această încredere a oamenilor. Lupta pentru recâștigarea încrederii este foarte importantă, în momentele în care ea pare pierdută. Pentru a construi propriul destin al unei țări, încrederea în prietenii adevărați – și nu în cei falși – , trebuie restabilită/întărită, echilibrată; încrederea în noi – în primul rând, dar și în ceilalți apropiați ideilor și sentimentelor noastre. Se pot găsi niște reguli generale, principii care să fie respectate pentru (re)câștigarea încrederii, altfel încrederea riscă să fie pierdută. Și ce s-a construit cândva, se dărâmă. Aceste reguli trebuie urmărite matematic, rațional deci, dar fără să fie neglijat impactul sufletesc.

    Oamenii de știință au descoperit în creierul uman „busola moralității", cea care controlează felul în care percepem comportamentul nostru și al celorlalți și ne avertizează asupra „întunericului": „Există un mecanism în creierul nostru, care ne informează atunci când am făcut ceva greșit. Același mecanism lansează fenomenul denumit remușcare. Și, de fapt, remușcarea ne face să ne urâm propriaconștiință. Acesta este motivul pentru care oamenii încearcă să scape de povara conștiinței. Și cel mai popular și la îndemână mijloc de a scăpa de conștiință este... alcoolul, drogurile...".

    Oamenii care se comportă și acționează moral oferă încredere și lumină celor din jur lor. S-a dovedit că atunci când comportamentul este moral, sufletul se eliberează, ajunge la liniște, și războiul din afară și cel dinăuntrul nostru se domolesc.

    Ce trebuie făcut pentru ca oamenii să poată duce o viață virtuoasă? Profesorul englez de filozofie morală, Richard M. Hare (1919-2002), în cartea sa, vorbind despre Platon – carte editată de editura Humanitas – are un capitol intitulat „Educația și viața virtuoasă", în care spune că pe măsură ce viața intelectuală a Greciei înflorea, apărea o categorie de oameni speciali, intelectuali ai acelor zile care se numeau „sofiști". Deștepți fiind, ei puteau împărtăși tinerilor – deșteptăciunea. Socrate, era considerat unul dintre „sofiști", el deosebindu-se de ceilalți prin faptul că nu pretindea a fi capabil a-i face pe oameni mai deștepți ci doar să-i ajute să-și formuleze noțiuni concrete pe care ei înșiși ar fi putut să le scoată la iveală, și prin aceea că el nu pretindea bani pentru aceasta. Sofiștii ofereau o educație diferită de cea tradițională, adaptată noilor vremi și care urmărea binele și tindea spre desăvârșire. Educația tradițională producea oameni ambițioși și integri, pe când cea nouă urma ambiția și mai puțin integritatea, necesar fiind mai întâi formarea caracterului, acesta putând crea discernământul și conducând la urmărirea binelui, a scopurilor înalte. Platon, Aristotel considerau că oamenii trebuie educați de mici ceea ce să le placă și ceea ce trebuie să le displacă, călăuzindu-i spre alegerea binelui.

    În vremurile noastre educația este neglijată. Cultura – nu mai vorbim! Mulți oameni intră în slujba răului, urăsc binele și îngăduie răul. Așa se produce diviziunea societății, lucrurile încep să fie confuze, se urzesc minciuni, degradări, trădări, imoralitatea își mărește granițele imperiului.

    Soluția ieșirii din situația încețoșată este, în primul rând, una spirituală și nu economică, așa cum se crede îndeobște. Cea spirituală o determină pe cea economică prin măsurile înțelepte și morale care se pot lua în economia unei țări. „Omul moral își iubește sufletul, cel obișnuit își iubește averea", spunea filozoful chinez Confucius, cel care nădăjduia, pe atunci, reformarea lumii. Se vede că, în crosul istoriei, există momente critice, în care riscăm să ne împiedicăm și să cădem. Ne vom ridica, desigur, dar se va pierde din timpul dăruit vieții noastre.

    Vavila Popovici – Carolina de Nord

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan este/sunt 1 utilizator(i) care navighează în acest subiect. (0 membrii și 1 vizitatori)

Thread-uri Similare

  1. Răspunsuri: 64
    Ultimul Post: 04-June-2017, 08:33 PM
  2. Răspunsuri: 50
    Ultimul Post: 02-June-2017, 09:06 PM
  3. Răspunsuri: 92
    Ultimul Post: 28-June-2012, 08:35 PM
  4. Răspunsuri: 59
    Ultimul Post: 29-April-2011, 06:27 PM
  5. Răspunsuri: 6
    Ultimul Post: 20-December-2010, 12:57 PM

Permisiuni postare

  • Nu puteţi posta subiecte noi.
  • Nu puteţi răspunde la subiecte
  • Nu puteţi adăuga ataşamente
  • Nu puteţi modifica posturile proprii
  •