Pagina 20 din 20 PrimulPrimul ... 10181920
Rezultate 191 la 197 din 197

Subiect: Fauna, flora, mediu natural.

  1. #191
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    Cum ne vor ajuta ciupercile să salvăm lumea


    Mihaela Stănescu |


    (Foto: Shutterstock.com) + zoom
    Ne pot apăra de atacuri cu arme biologice. Pot curăţa apele şi solul de petrol şi alte substanţe chimice periculoase, pot ajuta chiar la decontaminarea solului poluat radioactiv. Sunt sursa unor medicamente cu efecte remarcabile şi a mii de potenţiale leacuri încă necunoscute, pentru multele boli ale omenirii. Ciupercile - aceste forme de viaţă stranii şi care păstrează încă multe mistere – ne-ar putea ajuta, într-o bună zi, să salvăm lumea. Aşa crede cel mai pasionat apărător al lor, Paul Stamets, un om care îşi dedică viaţa acestor entităţi biologice uimitoare şi “super-puterilor” lor.
    Multă vreme considerate plante – în virtutea faptului că, la fel ca plantele, creşteau din pământ – ciupercile şi-au căpătat, în cele din urmă, un loc al lor în arborele vieţii, după ce oamenii de ştiinţă au devenit conştienţi că aceste forme de viaţă erau foarte diferite, de fapt, de plantele cu care, până atunci, fuseseră categorisite laolaltă.
    Deosebirile sunt mari: de pildă, plantele au, în marea lor majoritate, o nutriţie autotrofă – adică îşi prepară singure substanţe organice, din apă, compuşi anorganici şi energie solară, cu ajutorul unui pigment special, clorofila, prin procesul numit fotosinteză, în cursul căruia absorb dioxid de carbon şi elimină oxigen. Ciupercile, spre deosebire de plante, nu fac fotosinteză, nu au clorofilă, consumă oxigen şi elimină dioxid de carbon (ca animalele), iar nutriţia lor este heterotrofă: ele iau din mediu, din substratul pe care cresc, substanţe organice pe care le descompun şi le utilizează apoi în propriul lor metabolism (tot ca animalele).

    Privind mai în profunzime, s-a constat, apoi, că la plante peretele celular este alcătuit în mare parte din celuloză, în vreme ce la ciuperci, constituentul de bază al peretelui celular este o altă substanţă, chitina (care, fiindcă veni vorba, este întâlnită şi la animale – de exemplu, exoscheletul insectelor este alcătuit predominant din chitină); asta i-a făcut pe unii oameni de ştiinţă să afirme că, de fapt, ciupercile ar fi mai apropiate de animale decât de plante.
    Dar, în realitate, ciupercile (sau fungii, cum li se spune în terminologia de specialitate) nu sunt nici plante, nici animale, ci o categorie aparte de vieţuitoare.
    Se estimează că ar exista 1,5 milioane de specii de fungi; unii sunt de dimensiuni foarte mici (mucegaiul verde-albăstrui care apare pe alimentele uitate în frigider, ori drojdia de bere, de pildă, au componente vizibile doar cu instrumente optice de mărire.) Alte specii sunt mai mari, de dimensiuni “macro”; au o parte numită miceliu, ascunsă în substratul pe care cresc (sol, lemn etc.) şi o parte vizibilă la exterior, aşa-numitul corp de fructificaţie, care este ceea ce numim noi, de obicei, ciupercă.
    Cei mai mulţi oameni se gândesc la ciuperci în primul rând ca la nişte alimente; în al doilea rând, ca la un potenţial pericol, în cazul în care ar lua drept alimente nişte ciuperci otrăvitoare, şi... cam atât.
    Dar ciupercile constituie un grup nu numai exterm de divers, ci şi foarte promiţător în ceea ce priveşte aplicaţiile practice, care trec mult dincolo de aspectul culinar.
    Iar omul care ştie cel mai bine cum să vorbească despre aceste promisiuni ale ciupercilor – pentru că îşi petrece viaţa studiind acest subiect – este Paul Stamets, ale cărui idei şi reuşite au fost prezentate într-un articol amplu apărut de curând.
    Cultivator de ciuperci, dar şi cercetător, Paul Stamets deţine o fermă de cultură a ciupercilor, o afacere de familie, în statul american Washington; ferma se numeşte Fungi Perfecti. Dar, spre deosebire de mai toate “ciupercăriile” comerciale, la Fungi Perfecti se desfăşoară şi o intensă activitate de cercetare ştiinţifică în domeniul micologiei (aşa se numeşte ramura biologiei care studiază ciupercile).
    Ideile vizionare ale lui Stamets sunt rodul acestor cercetări avansate legate de capacităţile excepţionale ale ciupercilor de a rezolva unele dintre problemele dificile cu care se confruntă deja omenirea şi cu care s-ar putea confrunta şi mai drastic în viitor.
    În afară de numeroase conferinţe şi articole, viziunea lui Paul Stamets a fost prezentată într-o carte de referinţă în domeniu, apărută în anul 2005: Mycelium Running: How Mushrooms Can Help Save the World. Sunt prezentate în ea idei – bazate pe rezultate ale unor cercetări ştiinţifice – legate de modul în care diferite specii de ciuperci ar putea fi utilizate în tehnologii de viitor, pentru rezolvarea unor probleme în domenii ca medicina, silvicultura, combaterea poluării şi a dăunătorilor etc. Stamets a obţinut, de altfel, mai multe brevete de invenţie pentru aceste tehnologii bazate pe super-puterile ciupercilor.
    Aşadar, cum ne-ar putea ajuta ciupercile să salvăm lumea? Iată un şir de exemple.

    Ciupercile pot fi, în primul rând, excelente surse de medicamente: în medicina tradiţională a multor popoare, ciupercile au jucat roluri importante, dar şi medicina modernă le datorează enorm. Penicilina, primul antibiotic fabricat de om şi care a deschis, efectiv, o eră nouă în medicină, a fost preparată pornind de la substanţa naturală cu proprietăţi antibiotice descoperită de Alexander Fleming în 1929, într-o tulpină de mucegai Pennicillium – o specie de microfungi. Iar cercetătorii sunt de părere că în diverse specii de ciuperci mai există încă multe substanţe cu proprietăţi antibacteriene şi antivirale, care aşteaptă să fie descoperite.

    • Asemenea substanţe au fost identificate, de pildă, în ciupercile reishi, ciuperci din genul Ganoderma (imaginea de mai jos) larg utilizate în medicina orientală; aceste ciuperci fac obiectul a numeroase studii, care au evidenţiat în ele prezenţa unor substanţe cu efecte antitumorale şi de susţinere a sistemului imunitar; de asemenea, compuşi din ciupercile reishi scad tensiunea, nivelul colesterolului şi glicemia şi ar putea avea efecte benefice în anumite boli ale ficatului. Din aceste ciuperci se extrage deja un antibiotic numit ganomicină.
    • Specia Trametes versicolor (imaginea de mai jos) conţine, după cum arată studii recente, substanţe cu acţiune anti-canceroasă; asemenea compuşi sunt întâlniţi şi în alte specii, iar pe piaţă există deja medicamente utilizate în chimioterapia cancerului, precum calvacin şi Illudin S, extrase din ciuperci.
    • Laricifomes officinalis, o ciupercă de copac ce poate atinge dimensiuni impresionante (după cum se vede în imaginea de mai jos, care îl reprezintă pe însuşi Paul Stamets cu un exemplar din această specie) era folosită de populaţiile de nativi americani pentru tratarea variolei. Azi, această boală este considerată eradicată (de altfel, e singura boală umană eradicată până acum), dar există încă pericolul ca virusul respectiv să fie utilizat în arme biologice, iar aceste ciuperci, crede Stamets, ar putea fi utile într-o astfel de dramatică eventualitate. Unele dintre varietăţile selecţionate de el ale acestei specii au dovedit capacităţi deosebite şi împotriva unor tulpini ale virusurilor gripei aviare şi gripei porcine.
    • Ciuperca Fomes fomentarius, tot o specie ce creşte pe trunchiurile copacilor şi care există şi în România, a fost multă vreme folosită, la noi şi în alte ţări ale Europei, pentru a fabrica iască, acel combustibil care, foarte inflamabil, putea fi cu uşurinţă aprins de o scânteie produsă de două pietre de cremene ori de un amnar; împreună, iasca şi amnarul reprezentau în vechime un element important pentru supravieţuirea oamenilor, permiţându-le să aprindă repede un foc. Dar din această iască se făcea şi un soi de pâslă, din care se confecţionau pălării şi genţi. Cu ani în urmă, se găseau şi la noi în ţară, prin bazarele din staţiunile turistice, asemenea obiecte. După spusele expertului american, acest material are excelente proprietăţi absorbante, dar şi antimicrobiene, putând fi utilizat, de pildă, pentru bandajarea rănilor şi păstrarea alimentelor. Este puţin probabil să mai fie astfel utilizat în viitor, dar este un bun exemplu al diversităţii de utilizări pe care le pot avea ciupercile şi al importanţei lor istorice în existenţa omului.

    Alte ciuperci pot parazita şi ucide insecte, având astfel potenţialul de a acţiona ca insecticide naturale, fapt verificat de Stamets în propria sa locuinţă, când s-a confruntat cu o invazie de furnici. Le-a venit de hac cu ajutorul unor momeli ce conţineau spori de Metarhizium anisopliae, un mucegai care infestează insectele.
    În vremurile contemporane, ciupercile au un mare viitor în domeniul bioremedierii (numită, în acest caz specific, micoremediere) – adică al refacerii, cu ajutorul unor organisme vii, a unor ecosisteme deteriorate.

    • Mycena alcalina poate descompune bifenilii policloruraţi ( PCB), încă utilizaţi în unele ţări ca lichid de răcire sau izolator în aparate electrice; sunt substanţe puternic poluante, care favorizează apariţia cancerului la om.
    • Ciupercile Pleurotus ostreatus (păstrăvi de fag, după denumirea lor populară românească) sunt capabile să cureţe zonele poluate cu petrol şi derivaţi ai acestuia, spune Paul Stamets, care, de altfel, a lucrat la selecţionarea unor tulpini de Pleurotus eficiente în această “îndeletnicire” şi a arătat, prin experimente comparative, că aceste ciuperci sunt într-adevăr în stare să facă o treabă foarte bună eliminând reziduurile petroliere din sol şi din apă.
    • Stropharia rugosoannulata, o specie comestibilă, gustoasă, poate curăţa apele de anumite bacterii patogene.
    • Iar o varietate de ciuperci halucinogene din genul Psilocybe s-a dovedit foarte eficientă în descompunerea unei substanţe extrem de toxice, un gaz de luptă paralizant, cunoscut sub numele de VX.

    Dar super-puterile ciupercilor nu se mărginesc la atât. După cum afirmă Stamets într-una dintre cele mai revoluţionare propuneri ale sale, ele pot ajuta la decontaminarea solurilor poluate cu substanţe radioactive. După dezastrul produs de avarierea centralei nucleare de la Fukushima (2011), el a propus un proiect îndrăzneţ pentru a curăţa solul din jurul centralei de reziduuri radioactive. Pe scurt, ideea este următoarea: în loc de a căra din zona contaminată milioane de metri cubi de pământ, care ar trebui depozitat apoi, cu toate precauţiile necesare manevrării deşeurilor nucleare, ceea ce ar consuma spaţiu şi resurse imense şi ar lipsi zona de o mare cantitate de sol fertil, de ce să nu ne bazăm pe o calitate puţin cunoscută, dar cu adevărat uimitoare, a ciupercilor – aceea de a absorbi din sol metale grele, printre care şi izotopi radioactivi?
    El a sugerat plantarea, în regiunea contaminată, a unor copaci din specii indigene, împreună cu ciuperci care trăiesc în simbioză cu copacii (cu miceliul în jurul rădăcinilor arborilor), formând asociaţii numite micorize. Crescând, ciupercile absorb elementele radioactive din sol. Colectând ciupercile pe măsură ce cresc şi depozitându-le pe ele ca deşeuri radioactive, problema ar putea fi rezolvată într-un [COLOR=#0494E1 !important]timp mai lung, dar cu costuri mult mai mici. Repetând aceste operaţiuni de “însămânţare” cu ciuperci şi apoi de colectare şi depozitare a acestora, solul ar putea fi curăţat în câteva decenii. [/COLOR]

    Până acum, ideea a stârnit dezbateri în cercurile specialiştilor, dar nu a captat interesul autorităţilor. Pentru moment, Paul Stamets testează capacitatea diferitelor specii de ciuperci de a absorbi cesiul radioactiv, rezultatele experimentelor urmând să fie cunoscute peste câteva luni. Iar dacă se va dovedi că unele dintre aceste formidabile forme de viaţă, ciupercile, chiar sunt capabile să elimine elementele radioctive din sol, atunci proiectul “pădurii nucleare” a lui Paul Stamets ar avea şanse să fie pus în practică, iar omenirea a avea un nou plan de salvare a regiunilor otrăvite de poluarea nucleară. Şi, astfel, vom adăuga o nouă super-putere pe lista celor deja excepţionale – deşi încă puţin cunoscute şi valorificate – ale ciupercilor, puteri care, într-o bună zi, ne-ar putea ajuta cu adevărat să ne salvăm lumea.

    (Foto: Shutterstock.com)


    http://www.descopera.ro/stiinta/1182...a-salvam-lumea
    constantintgd

  2. #192
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    Arborele cu cârnaţi, copacul cu batiste şi alţi arbori spectaculoşi

    Mihaela Stănescu



    + zoom
    Deşi nimic n-ar trebui să fie considerat „ciudat” sau „bizar” când e vorba despre formele de viaţă, căci acestea au apărut, fără excepţie, prin evoluţie, iar aspectul ori comportamentele lor nu sunt decât adaptări naturale, să recunoaştem că unele forme de viaţă atrag mai mult privirea şi produc o impresie mai puternică decât altele, ca urmare a faptului că se disting de ceea ce este obişnuit, comun. În lumea arborilor, există specii care, prin siluetă, prin aspectul florilor, al fructelor ori al scoarţei, se îndepărtează de prototipul „copacului”, aşa cum ni-l imaginăm noi - pe baza imaginii arborilor pe care suntem obişnuiţi să îi vedem în Europa - şi aşa cum îl reprezentăm atunci când suntem puşi să desenăm un arbore, în general. Iată 7 asemenea specii exotice de arbori, care ilustrează, o dată în plus, diversitatea formelor de viaţă de pe Pământ.
    Arborele cu cârnaţi (Kigelia africana)
    Nu e vorba că abia s-au încheiat sărbătorile de iarnă şi că nu ne-am fi desprins încă de amintirea cârnaţilor; acest arbore a evocat şi altora, încă de mult, imaginea (poate un ideal pentru unii, mai ştii?) unui copac de crengile căruia atârnă sute de caltaboşi dolofani.

    (Foto: Shutterstock.com)

    După cum indică denumirea ştiinţifică, specia vegetală cu pricina este originară din Africa. În mai multe limbi poartă numele popular de „arbore al cârnaţilor”, cu referire la aspectul fructelor sale; uneori, acestea pot avea mărimi impresionante, până la 1 metru lungime şi 18 cm diametru.

    Fructele sunt consumate de păsări şi mamifere din savana africană; pentru oameni, fructul proaspăt este toxic şi trebuie preparat în diferite moduri pentru a fi utilizat. Este folosit în cosmetica tradiţională şi în medicina populară africană pentru prepararea unor leacuri, iar prin fermentare se obţine o băutură alcoolică, un fel de bere foarte tare.

    Trandafirul deşertului (Adenium obesum)
    Numele popular de „trandafir al deşertului”, suav şi graţios, ce evocă delicatele flori roz ale plantei, contrastează cam brutal cu numele de obesum dat aceleiaşi specii, de data asta cu referire la trunchiul „planturos”, parcă revărsat, al copacului respectiv. Dar poate tocmai în acest contrast stă farmecul acestui arbore, originar din Africa şi Arabia.

    (Foto: Shutterstock.com)

    Exemplare spectaculoase ale acestei specii cresc în Arhipelagul Socotra, un grup de 4 insuliţe din Oceanul Indian, aparţinând Republicii Yemen. Insula cea mai mare, numită tot Socotra, a fost inclusă de UNESCO pe lista patrimoniului mondial, datorită biodiversităţii sale remarcabile, ce cuprinde peste 700 de specii endemice de animale şi plante.

    Copacul cu batiste (Davidia involucrata)

    (Foto: Shutterstock.com)

    Originar din China, arborele cu batiste îşi datorează numele bracteelor (frunze modificate, aflate la baza inflorescenţelor) de culoare albă şi foarte mari, ce pot ajunge la 25 cm lungime. Arborele înfloreşte în luna mai, iar în zilele cu vânt, bracteele flutură pe ramuri, evocând imaginea unor batiste albe sau a unor aripi albe de păsări. De aici, numele de „arbore cu batiste”, sau, cum este numit în engleză, dove tree – „arborele cu porumbei”.



    Jabuticaba (Plinia cauliflora)
    La majoritatea speciilor de arbori care fac fructe, acestea cresc pe ramurile tinere; în schimb, la ciudatul arbore jabuticaba, originar din America de Sud, fructele cresc de-a dreptul pe trunchi.

    Jabuticaba (alături de un mic număr de alţi arbori de pe Terra) prezintă o caracteristică numită cauliflorie (care a dat şi numele de cauliflora din denumirea ştiinţifică a speciei): florile apar de-a dreptul pe trunchi şi pe ramurile bătrâne, groase, nu doar pe ramurile tinere ori pe lăstari. Iar cum din flori se formează fructele, acestea se coc tot pe trunchiul copacului.
    Fructele de jabuticaba sunt comestibile, putând fi consumate fie ca atare, fie preparate sub formă de peltea, suc de fructe proaspăt ori „vin” de fructe.

    Banyanul indian (Ficus benghalensis)
    Este o specie de smochin care emite rădăcini aeriene ce cresc în jos, spre pământ; odată înfipte în sol, creşterea lor se accelerează, iar aceste organe se îngroaşă şi se lemnifică, ajungând să semene la înfăţişare cu trunchiul copacului.

    http://www.shutterstock.com/

    Un banyan bătrân, de sute de ani, poate ajunge astfel să arate ca un pâlc de copaci, în realitate fiind vorba însă despre un singur arbore, ancorat în pământ prin sute de rădăcini aeriene, ca nişte stâlpi. În India, aceşti copaci sunt consideraţi arbori sacri; la umbra coroanelor lor uriaşe, sprijinite pe sute de „coloane”, este adesea adăpostit câte un altar de rugăciune sau chiar câte un templu.


    Arborele călătorului (Ravenala madagascariensis)

    (Foto: Shutterstock.com)

    Palmierul călătorilor, cum mai este numit, este o specie endemică în Madagascar; în ciuda numelui, din punct de vedere botanic nu este un palmier adevărat (familia Arecaceae), ci face parte din aceeaşi familie (Strelitziaceae) cu ciudata „păsăre a paradisului” (Strelitzia reginae), o plantă pe care o putem vedea uneori în florării, cu inflorescenţele ei bizare, [COLOR=#0494E1 !important]colorate în portocaliu şi albastru. [/COLOR]
    Frunzele sale cresc aliniate după un model neobişnuit de regulat, sub forma unui evantai; pe măsură ce planta înaintează în vârstă, frunzele de la bază mor, lăsând în urmă un trunchi care se tot înalţă, putând ajunge la mai mulţi metri înălţime, şi care poartă în vârf evantaiul de frunze, cu un contur inconfundabil.
    Nu ştim exact de ce a primit numele de „arbore al călătorilor”; conform uneia dintre explicaţii, în tecile ca nişte jgheaburi ale frunzelor se adună apă care, se spune, ar putea fi folosită la nevoie de călătorii însetaţi (însă, la drept vorbind, această apă este adesea murdară şi n-ar trebui băută fără a fi purificată în prealabil). O altă teorie privind originea numelui are în centru ideea că evantaiul uriaş de frunze are tendinţa de a creşte pe direcţia nord-sud, oferind astfel călătorilor un mijloc aproximativ de orientare.

    Eucaliptul-curcubeu (Eucalyptus deglupta)
    Dacă alţi copaci au siluete ciudate ori particularităţi bătătoare la ochi ale fructelor sau florilor, specia Eucalyptus deglupta (care creşte în Indonezia, Filipine, Noua Guinee) are, ca trăsătură distinctivă, scoarţa trunchiului, ce atrage privirea printr-un model abstract de pete şi dâre viu [COLOR=#0494E1 !important]colorate, în nuanţe cu totul neaşteptate pentru o scoarţă de copac. [/COLOR]

    (Foto: Shutterstock.com)

    Arborele îşi înnoieşte an de an învelişul; îşi leapădă porţiuni din straturile exterioare ale scoarţei, dezvăluind straturile de ţesut nou, de un verde viu. Pe măsură ce aceste straturi înaintează în vârstă, îşi schimbă culoarea, trecând de la albăstrui la violet, apoi la portocaliu şi cafeniu. Eucaliptul-curcubeu a devenit un arbore îndrăgit de peisagişti, care, în regiunile calde ale planetei, plantează adesea în parcuri această stranie formă de viaţă vegetală, cu trunchi multicolor, parcă pictat.

    (Foto: Shutterstock.com)


    (Foto: Shutterstock.com)


    http://www.descopera.ro/natura/11858...i-spectaculosi
    constantintgd

  3. #193
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    Premieră mondială spectaculoasă: un peşte-tigru a fost surprins înghiţind o rândunică din zbor! (VIDEO)

    Rândunică (Hirundo rustica) Foto: Shutterstock.com + zoom
    Apele unui lac african [COLOR=#0494E1 ! important]par calme şi liniştite. Câteva rândunici migratoare zboară deasupra suprafeţei lacului. Deodată, sărind din apă, un peşte capturează din zbor una dintre faimoasele păsări rapide. [/COLOR]

    „Întreaga acţiune ce cuprinde saltul şi capturarea rândunicii în zbor are [COLOR=#0494E1 ! important]loc atât de repede, încât ne-a luat ceva [COLOR=#0494E1 !important]timp[/COLOR] să înţelegem ceea ce tocmai am văzut”, a explicat Nico Smit, directorul [/COLOR]Unit for Environmental Sciences and Management din cadrul Universităţii North-West din Potchefstroom, Africa de Sud.
    După ce au înţeles ceea ce au capturat în imagini, „prima reacţia a fost de bucurie intensă, pentru că am realizat că am fost spectatori la ceva cu adevărat incredibil şi unic”, a mai spus Smit.
    Aceasta este [COLOR=#0494E1 ! important]prima dovadă confirmată care atestă momentul în care un peşte de apă dulce atacă o pasăre în zbor, subliniază cercetătorii în [/COLOR]Journal of Fish Biology. Încă din anii '40 au circulat zvonuri care afirmau că peştele-tigru african (Hydrocynus vittatus), ce poate atinge un metru în lungime, face acest lucru. Dar Smit afirmă că echipa sa „nu a fost niciodată convinsă de aceste relatări anedoctice”. Aşadar, atunci când au pornit să studieze migrarea şi habitatul acestor peşti într-un lac din Africa de Sud din Parcul Naţional Mapungubwe, în apropiere de graniţa cu Botswana şi Zimbabwe, cercetătorii nu doreau să caute peşti care sar din apă pentru a vâna.
    Cu toate acestea, în timpul petrecut pe lac, cercetătorii au văzut în fiecare zi aproximativ 20 de momente în care peştii au vânat cu succes rândunici (Hirundo rustica).
    Smit afirmă că acest comportament remarcabil nu a fost observat până acum deoarece se efectuează foarte puţine studii asupra peştilor de apă dulce din Africa. „Sperăm că descoperirea noastră va atrage atenţie asupra importanţei cercetărilor asupra peştilor de apă dulce şi asupra comportamentului lor”, a mai spus Smit.
    Iată imaginile capturate de cercetători:

    Sursa: Nature

    http://www.descopera.ro/dnews/118795...din-zbor-video
    constantintgd

  4. #194
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    De ce zboară păsările în stoluri în formă de „V”? Unul dintre cele mai mari mistere ale naturii a fost descifrat (VIDEO)

    De ce zboară păsările în stoluri în formă de „V”? Cercetătorii cred că au aflat răspunsul + zoom
    În antichitate, ibisul chel (Geronticus eremita) era atât de răspândit pe cerul din nordul Africii încât pasărea a fost imortalizată de egipteni ca hieroglif. Simbolul denota cuvântul „akh”, care însemna „a străluci”. Astăzi, ibisul mai numără doar câteva sute de exemplare, ce trăiesc în mare parte în Maroc. Cu toate acestea, ibisul chel încă străluceşte: un studiu efectuat pe 14 exemplare, ce a fost publicat în cursul acestei săptămâni în Nature, a oferit primele dovezi experimentale ce ajută la clarificarea unui mare mister al lumii naturale — de ce zboară păsările migratoare într-un stol în formă de „V”?
    Răspunsul evident este că această formaţie ajută la economisirea energiei. La fel cum pelotonul ce se formează într-o competiţie de ciclism permite participanţilor să aibă parte de o cursă mai uşoară, cercetătorii presupuneau că forma unui stol de ibişi sau de gâşte face zborul mai uşor pentru păsările care urmează liderul. Cealaltă ipoteză luată în calcul pentru forma de „V” era aceea că pasărea din fruntea stolului este cel mai bun navigator.
    Cele mai importante şi mai influente studii realizate până acum nu fac altceva decât să testeze dacă răspunsul evident la o întrebare este cel corect. În ceea ce priveşte zborul păsărilor, validitatea răspunsului evident a fost greu de clarificat până acum din cauza unei mari probleme. Anume, faptul că echipamentul folosit pentru a monitoriza zborul păsărilor sălbatice tinde să dispară odată cu pasărea de care este ataşat (senzorii care pot transmite datele în [COLOR=#0494E1 ! important]timp real tind să fie prea grei pentru a putea fi purtaţi de păsări). [/COLOR]
    Riscul de dispariţie al ibisului chel a oferit, însă, o oportunitate extraordinară pentru a verifica această ipoteză. Oamenii de ştiinţă derulează mai multe programe de creştere în captivitate a ibişilor, iar o componentă importantă a pregătirii păsărilor pentru eliberarea în sălbăticie constă în învăţarea acestora să navigheze rutele tradiţionale de migraţie. Ibişii crescuţi în captivitate sunt învăţaţi să urmărească experţii în conservare care îi ghidează din interiorul unui avion uşor. Aşadar, atunci când ibişii pornesc în zbor în stolurile în formă de V, ei revin ulterior înapoi „acasă”.
    Steven Portugal, un cercetător de la Royal Veterinary College din Hatfield, Marea Britanie, a folosit zborurile de antrenament ale ibişilor crescuţi la o grădină zoologică din Viena pentru a testa beneficiile zborului în stoluri în formă de „V”. Echipa cercetătorului a dotat ibişii cu senzori uşori care măsurau atât poziţia corpului lor, cât şi mişcările aripilor.
    Păsările tinere au avut nevoie de o perioadă de adaptare pentru a putea forma stolul în „V”. O formaţie în V este mai greu de realizat şi menţinut decât pare; de altfel, piloţii RAF cărora li s-a cerut în cel de-al Doilea Război Mondial să zboare în „V” petreceau mai mult [COLOR=#0494E1 ! important]timp urmărind avionul din faţa lor decât scrutând cerul pentru aeronave inamice. Totuşi, cei 14 ibişi au reuşit să menţină stolul în „V” suficient de mult pentru a permite oamenilor de ştiinţă să măsoare atât distanţa dintre fiecare pasăre şi momentul în care fiecare dintre acestea dădea din aripi. [/COLOR]
    Rezultatele au fost clare: atunci când erau în stolul în „V”, fiecare pasăre reuşea să-şi sincronizeze datul din aripi astfel încât să exploateze curentul de aer format de aripile păsării din faţă. Atunci când stolul reuşea să se sincronizeze, fiecare pasăre urmăritoare îşi amâna bătaia din aripi suficient de mult încât să răspândească un „val” de sincronicitate prin fiecare braţ al „V”-ului format.
    Portugal crede că există un motiv foarte bun pentru care ibişii fac acest lucru. Cercetările mai vechi au arătat că zborul reprezintă un efort considerabil. „Atunci când noi, oamenii, facem sport, pulsul inimii urcă la aproximativ 180 de bătăi pe minut într-o zi bună. Atunci când păsările zboară, pulsul lor urcă la 400 de bătăi pe minut”, a explicat Portugal.
    Totuşi, nu toată lumea este convinsă că această cercetare oferă răspunsurile la toate întrebările referitoare la formaţia în „V”. Michael Dickinson, un specialist în zbor din cadrul Universităţii Washington, afirmă că studiul confirmă, într-adevăr, predicţiile teoretice referitoare la modul în care păsările pot conserva energie. Totuşi, subliniază Dickinson, studiul nu măsoară în mod direct dacă păsările pot depune un efort mai mic, deoarece oamenii de ştiinţă nu au măsurat pulsul păsărilor. „Este un studiu interesant, însă nu este unul definitv”, concluzionează Dickinson.

    Surse: Nature, NPR

    http://www.descopera.ro/dnews/119116...escifrat-video
    constantintgd

  5. #195
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran
    constantintgd

  6. #196
    Membru
    Avatarul lui lucumi
    Data înscrierii
    Jan 2010
    Posturi
    1.119
    Puncte
    191.881
    Nivel
    100
    Puncte: 191.881, Nivel: 100
    Puncte: 191.881, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 99,6%
    Activitate globală: 99,6%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsVeteranOverdrive

    Implicit

    Oamenii de știință sunt gata să reînvie mamuții
    http://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/...mamutii-676434

  7. #197
    Membru
    Avatarul lui lucumi
    Data înscrierii
    Jan 2010
    Posturi
    1.119
    Puncte
    191.881
    Nivel
    100
    Puncte: 191.881, Nivel: 100
    Puncte: 191.881, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 99,6%
    Activitate globală: 99,6%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsVeteranOverdrive

    Implicit

    Creatura care fascinează știința
    http://www.digi24.ro/magazin/stil-de...stiinta-829546

    Prețios pentru cercetarea medicală, axolotl este un animal care are capacități regeneratoare excepționale. Foarte cunoscut îndeosebi în forma lui „domestică”, acest „monstru al apelor” ar putea dispărea în curând, pentru că habitatul său natural este puternic amenințat. Un cap ciudat, cu branhii în formă de ferigi și o alură inofensivă: axolotl are totul pentru a-i fermeca pe amatorii de creaturi acvatice. Animal exotic, numele său înseamnă „monstrul apelor” în limba nahualt, care era vorbită de azteci.



    Albă cu ochi negri, în varianta domestică, această salamandră mexicană îi fascinează de mult timp de biologi, grație capacităților sale fizice cu totul excepționale. Axolotl-ul este capabil să-și regenereze anumite părți ale corpului precum ochii, măduva spinării, labele. De aici și interesul deosebit al oamenilor de știință și al laboratoarelor de cercetare pentru acest animal.

    În 2016, cercetătorii de la Northeastern University din Statele Unite au studiat de exemplu capacitatea acestui animal de a-și reconstitui ovarele pentru a lupta împotriva infertilității.

    Un alt talent al acestui monstru acvatic este capacitatea sa de a rămâne în stare de larvă. Foarte rar ajunge în stare adultă și de aceea seamănă preponderent cu un mormoloc. Este un fenomen biologic mai puțin cunoscut, numit neotenie.

    Axolotl-ul nu mai există decât într-un singur lac

    Dacă marea majoritate a exemplarelor de axolotl trăiesc în captivitate, în sălbăticie această specie are culoare gri/neagră și este grav amenințată cu dispariția. Unicul său habitat natural este Xochimilco, un lac din sudul capitalei Mexicului.



    Potrivit unui recensământ efectuat în 2014 de Universitatea Națională Autonomă din Mexic, în lacul Xochimilco densitatea de axolotl mai era de doar 0,3 exemplare pe un kilometru pătrat, față de 1.000 de exemplare în 1996.

    În 2006, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) a decis că acest animal este în pericol critic de extincție.

    Motivul dispariției sale? Apa de proastă calitate, poluată cu pesticide și deșeuri, dar și introducerea unor pești care modifică echilibrul ecosistemului lacului.

    În prezent, sunt în derulare proiecte pentru prezervarea habitatului pentru axolotl, iar agricultorii locali sunt îndemnați să renunțe la pesticide.

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan este/sunt 1 utilizator(i) care navighează în acest subiect. (0 membrii și 1 vizitatori)

Thread-uri Similare

  1. 15 Natural Remedies For Pain
    De Cabaleiro în forumul De la altii
    Răspunsuri: 0
    Ultimul Post: 07-February-2014, 06:20 PM
  2. Children and Natural Disasters
    De Cabaleiro în forumul De la altii
    Răspunsuri: 0
    Ultimul Post: 31-May-2011, 06:30 AM
  3. Răspunsuri: 18
    Ultimul Post: 06-April-2011, 10:41 PM
  4. Remediu natural contra cancerului de san
    De soricel în forumul Medicina
    Răspunsuri: 0
    Ultimul Post: 31-May-2010, 11:51 AM
  5. Răspunsuri: 0
    Ultimul Post: 29-January-2010, 05:02 PM

Permisiuni postare

  • Nu puteţi posta subiecte noi.
  • Nu puteţi răspunde la subiecte
  • Nu puteţi adăuga ataşamente
  • Nu puteţi modifica posturile proprii
  •