Rezultate 1 la 3 din 3

Subiect: Cunoasterea nu este pentru oricine

  1. #1
    Membru
    Avatarul lui Edaneli
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Posturi
    1.044
    Puncte
    59.578
    Nivel
    75
    Puncte: 59.578, Nivel: 75
    Puncte: 59.578, Nivel: 75
    Progres nivel: 69%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 472
    Progres nivel: 69%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 472
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience PointsTagger Second ClassTagger First Class1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience PointsVeteran50000 Experience Points
    Premii:
    Master Tagger

    Implicit Cunoasterea nu este pentru oricine

    Cunoasterea nu se da oricui. Daca ar fi pentru oricine, toti de pe Pamant ar fi stiutori pana acum. Cine au fost cei ce au ajuns la cunoasterea profunda interioara (si exterioara) ? Doar cei care i s-au dedicat, o viata intreaga, cei care au respectat-o si au pus-o mai presus de celelalte obiective umane, cei care au LUCRAT si PRACTICAT cu adevarat pentru asta. Acestia au inteles de ce cunoasterea nu este pentru oricine. "Să nu daţi câinilor lucrurile sfinte şi să nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi să se întoarcă să vă rupă. (Matei 7:1-6)". Foarte frumos si direct zis.

    Acum apar cei care spun ca nu este corect, oameni care se simt neindreptatiti de o astfel de idee, sau oameni revoltati care vor spune ca sunt arogant, egoist si exclusivist. Nu dragilor, tot ce fac este sa urmez exemplul marilor invatati ai vechimii. Priviti putin cand cunoasterea spirituala a fost oferita multimii, si nu celor alesi dupa criterii stricte (pe masura motivatiei si dedicatiei lor). Au aparut religii care i-a facut pe oameni sa se omoare intre ei, au aparut culte si grupari care au dus credinta la fanatism, fara o structurare clara si o sistematizare ordonata. Au fost calcate in picioarele vechile scoli de initiere, si s-a ajuns la ceea ce pare-se ca spunea Iisus in acel citat din Evanghelia dupa Matei. S-a ajuns sa se arunce margaritarele si lucrurile sfinte cainilor si porcilor, care au facut din ele o unealta de si mai mare separare intre oameni, si mai multa ura s-a strans intre ei, generand crime peste crime la adresa omului, a vietii, a cunoasterii spirituale. Iisus a oferit o varianta publica a cunoasterii sale, simpla si directa. Apostolilor lui le-a dat mai mult, fiecaruia pe masura intelegerii si capacitatii lui. Nici macar lor nu le-a dat in mod egal, lucru care ulterior a starnit conflicte intre ei chiar si asa. Trairile pe care acestia le-au avut alaturi de Invatatorul lor (care urma modelul scolilor initiatice in care a fost si el instruit) insa nu au putut fi transmise prin scripturi, ramanand in ele secretul revelarii cunoasterii initiatice adevarate a lui Iisus. Si el nu a fost singurul care a procedat asa. Modelul se repeta in multe cazuri.

    Si cu siguranta lumea nu este mai pregatita in prezent pentru astfel de lucruri, precum nu a fost nici pe vremea lui Iisus, sau a lui Buddha. Mereu au fost si vor fi, doar unii care pot sa inteleaga lucrurile in profunzime, si unii care, din lene sau prea multa comoditate (sau prea multa incredere in ego), vor ravni la cunoastere, o vor mima chiar, dar nu o vor avea cu adevarat. Asta genereaza frustrare mare in multi, si acestia se vad de la o posta. Omul impacat cu ceea ce stie, este acela care este sigur pe el, pe ceea ce traieste.

    In trecut, cei care chiar cautau cu adevarat, nu ramaneau fara raspuns la cautarea lor. Mereu cautatorul adevarat primeste raspunsuri, chiar de ar fi singur pe lumea asta. Iar cei care doar cauta motive in plus pentru a-si consolida Eu-l pamantean, ramaneau pe dinafara pana demonstrau destula maturitate pentru a putea primi responsabilitatea cunoasterii adevarate. Asa se facea in Vechiul Egipt, unde doar cei care se dovedeau a fi demni de cunoastere, ajungeau sa fie instruiti in Scoli pentru a-si descoperi adevarul interior, adevarul propriu. Si acestora li se interzicea sa o dea celor care se dovedeau a fi mai putin pregatiti sau dedicati. Lucrul asta, in trecut ca si in prezent, starneste invidie, acuzatii ireale, brutalitate si repulsie din partea celor care nu voiau sa accepte sau sa inteleaga aceste lucruri.

    Insa in prezent, multe scrieri au ajuns pe mainile celor care si-au permis sa faca cu ele ceea ce au vrut. In prezent, oricine poate sa vorbeasca in cuvinte mari despre adevarurile spirituale, chiar si daca pe interior este complet pustiu. S-a ajuns la pervertirea vechilor cunostinte. Si totusi, sursele lor de cunoastere sunt la fel de pustii pe cat sunt si ei. De ce ? Pentru ca in toate scrierile publice din prezent, fie ele de origine eseniana, kabbalista, hermetica, alchimica sau de alte origini, se gasesc doar reflexii de suprafata ale adevaratei cunoasteri, care nu tine doar de mental ci si de trairi adevarate. La aceasta cunoastere nu ajung multi, fara sa se cunoasca pe ei insisi mai intai. Exista multe piedici, multe iluzii legate de trairi, multe capcane pentru cei nepregatiti. Se vorbeste tot mai des de calatorii astrale, contacte cu fiinte subtile, invataturi profunde si alte lucruri, cand cea mai mare parte dintre acestia nu au o experienta riguroasa si clara a lucrurilor despre care vorbesc. Vechile invataturi au ajuns sa fie exprimate foarte usor si lipsit de responsabilitate, si rezultatele se vor vedea curand, treptat.

    Cu toata parerea de rau pentru cei ofensati, istoria scolilor initiatice si a religiilor ne arata ca orice forma de cunoastere spirituala publica ajunge sa fie bataia de joc a multora, neinteleasa si nestructurata de vreun adevarat cunoscator, si distorsionata de cei care nu au nici un interes real pentru lumile subtile. Si acest lucru nu-l poate nega nimeni care priveste nepartinitor in lume. Cunoasterea initiatica, data doar celor dedicati, celor ce dovedesc ca sunt capabili sa o inteleaga a fost, este si va fi singura cale prin care adevarurile spirituale vor putea fi descoperite, intelese si manifestate in mod eficient. Oricum, aceasta viziune personala a mea nu cred ca o vor impartasi prea multi. Indiferent, din perspectiva mea, treburile raman la fel. Va dau insa material de gandire pe aceasta tema.

    Cat de frica va este ca veti fi lasati pe dinafara din aceasta cauza ? Cat de multa frustrare simtiti in voi la ideea ca ati putea fi privati de cunoasterea care poate este pentru toti ? Intr-adevar, cunoasterea este pentru toti... cei care se dovedesc a fi apti pentru ea. Cata agitatie va cuprinde dupa acest articol ? Raspunsurile la intrebarile astea ar trebui sa va arate putin din atitudinile voastre fata de cunoastere. Nimeni nu ramane pe dinafara daca va cauta cu adevarat. Marii invatatori mereu au spus ca orice cunoastere spirituala este pentru orice om care cauta in el, dincolo de toate asteptarile si prejudecatile pe care si le-a format. Aceasta garantie ramane in continuare.

    http://plerion.blogspot.com/search/l...a%20Initiatica
    O coardă prea întinsă se rupe, o coardă prea slabă nu vibrează aşa cum trebuie! Gautama Buddha

  2. #2
    Membru
    Avatarul lui Edaneli
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Posturi
    1.044
    Puncte
    59.578
    Nivel
    75
    Puncte: 59.578, Nivel: 75
    Puncte: 59.578, Nivel: 75
    Progres nivel: 69%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 472
    Progres nivel: 69%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 472
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience PointsTagger Second ClassTagger First Class1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience PointsVeteran50000 Experience Points
    Premii:
    Master Tagger

    Implicit

    Cunoasterea spontana (partea I)


    In articolul precedent am vorbit despre o posibilitate de a clasifica o parte din fiintele cu care au luat contact oamenii pe Pamant, anume ingeri, angeloizi, demoni si demonoizi. Felul acesta de a aborda fiintele spirituale poate ca nu este tuturor pe plac. Dar sa analizam putin.

    In Scolile de Misterii ale Egiptului si Persiei (dar nu numai), cunoasterea era data in mod direct prin trairi comune intre Invatator si Discipol. Acestea erau ulterior insotite de cuvinte, explicatii verbale, care aveau sens doar daca existau trairile aferente lor. Acest mod de incriptare a cunoasterii a fost si este cel mai eficient posibil, deoarece absolut nimeni care nu a trait lucrurile necesare intelegerii de acest fel nu va intelege informatia corecta din textele respective sau din cuvintele unui astfel de Invatator. Daca sustragem din asta rolul cuvintelor si al clasificarilor, observam ca este acela de conventie subiectiva intre Invatator si Discipol, singura utilitate fiind aceea de a permite o forma secundara de comunicare.

    Rolurile acesteia in cazul Discipolului, printre multe altele, erau de a arata Invatatorului faptul ca trairile acelea puteau fi clar distinse intre ele, percepute corect, si prin sistematizare, transcense spre nivele mai profunde de perceptie. Nu se permitea ca un invatacel sa se multumeasca doar cu aceste trairi intense (ca un drog), pentru ca asta nu ar fi dus spre o cunoastere spirituala clara. Din nou trebuie observat ca prin rationalizare se sublinia capacitatea Discipolului de a discerne intre trairi, si nu a face un ghiveci senzorial din ele, lucru care nu servea deloc telului Scolilor de Initiere. “Totul este Spirit; Universul este Mental.”

    Doar Invatatorul si Discipolul stiau semnificatia acelor cuvinte, acelor termeni, in contextul discutat, pentru ca ele exprimau viziunea lor stricta. Acest tip de cunoastere mentala a trairilor a fost ulterior acuzat de falsitate pentru ca cei care au analizat textele vechi, au vazut doar o varianta criptica sau uneori prea detaliata a unor lucruri ce aparent ar tine doar de trairi. Multi au picat in capcana atat de bine cunoscuta a exprimarilor diferite, din diferite culturi, cand de fapt mesajul era si este comun. In cazul de fata, ceea ce fac eu prin Stiinta Ergoexiei, este sa fac un lucru similar: exprim in cuvinte trairi foarte clare mie, cuvinte menite si adresate doar celor care au avut trairi similare sau vor urma sa aiba. Si doar pentru ca gandirea generala a oamenilor a tins spre eliminarea rationalizarii din arta spirituala, nu inseamna ca trairile nu pot fi intelese, cand exista un teren comun in ceea ce tine de termeni. Eu pot oferi orice sens doresc unui cuvant, cat timp dau referirile necesare pentru intelegerea lui, intelegere pe care doar cei care au trait acelasi lucru ca si mine (dar perceput in propria forma) o vor avea.

    Nu vreau sa fiu exclusivist. Nu vorbesc aici despre cei "demni" de cunoastere. Demnitatea aici vine sub forma trairilor: ori practici ceea ce este nevoie pentru a ajunge la ele, ori nu, si stai departe de interpretari si de a-ti da cu parerea. Altfel, in necunostiinta de cauza, se risca sa se ajunga la vorbe goale, intelegere eronata si o forma de cunoastere inutila celor ce voiesc sa parcurga o cale initiatica clara. Spuneam in articole anterioare despre Substanta Universala, in cadrul articolului despre Eter, care detine in toate formele Sale informatia care a dus la aparitia formei si toti parametrii ei de manifestare. Cu alte cuvinte, exista un MENTAL (cum zice primul principiu hermetic), o Informatie Creationala in spatele tuturor formelor existente, informatie care poate fi perceputa de catre constiinte prin "organul" de cunoastere numit mental. Diverse fiinte au diverse capacitati de mentalizare si absorbire a acestor informatii, dar toate o fac prin traire directa. Aici apare necesitatea interrelationarii armonioase mental-simturi subtile.

    Revenind la rationalizare si simtire. Orice simtire, orice traire, este o forma subiectiva si personalizata de perceptie a unui anumit lucru sau a unei fiinte. Ceea ce poate face mintea in plus este sa se detaseze si totusi sa observe acea traire subiectiva. Trairea trebuie sa fie atasata de obiectul trairii, pentru ca asa functioneaza acest simt, prin conectare directa. Pe cand mintea poate sa nege trairea, poate sa o aprobe, poate sa o exprime in cuvinte sau poate pur si simplu sa o priveasca si sa invete. Aceasta libertate a mintii face ca ea sa fie potenta in exprimare, cand in spatele ei sta o traire autentica si bine clarificata. Trairile de "inalta constiinta" ale unora, care doar le imprima o stare pe care rar o au in viata sau nu au avut-o niciodata unii, nu au nici un rost daca nu au fost reflectate in mental. Si absenta legaturii echilibrate dintre simturile subtile si mental duce la multe confuzii. Acesta este si el o parte a fiintei noastre, si daca in terminologia noastra refuzam sa proiectam in minte o explicatie, mentalul va intra in disonanta cu trairile si ne va da de furca foarte mult.

    Ce trebuie inteles este faptul ca neclaritatea din exprimarile verbale ale trairilor spirituale, apare din cauza acestor diferente de care am vorbit, si de aici iluzia faptului ca rationalizand o experienta spirituala, se va ajunge la lucruri eronate. Conteaza foarte mult sa se inteleaga de fapt ce face mentalul. Nu se poate exprima ca adevar general ceva venit din mental, indiferent ca are o traire autentica in spate sau nu. Acel adevar este unul personal, mereu personal, si care nu poate fi aplicat total (sau uneori deloc) celorlalti. In schimb, cum am mai zis, poate ajuta la o conectare mai buna cu cei care au avut trairi similare. Si in trairi se gaseste Adevarul la propriu, nu in ideile singure. Il dau ca si exemplu pe fondatorul antroposofiei, Rudolf Steiner, care a putut foarte bine sa structureze trairile sale si sa-si defineasca proprii termeni in asa fel incat s-a ajuns la o stiinta spirituala. Cei care vor sa-l inteleaga, trebuie sa-i inteleaga termenii. Pentru ca termenii sa poata fi patrunsi, trebuie traiti in propria varianta, dupa indicatiile lui. Este clar.

    Ca si concluzionare la prima parte, am vrut sa prezint mecanismul prin care mentalul poate fi conectat armonios cu simturile subtile; am aratat faptul ca disonantele dintre cele doua componente ale fiintei noastre sunt cele care duc la interpretari mentale eronate, lucru care nu se intampla din cauza vreunei "defectiuni" intrinsece a mintii ci din felul cum este folosit mentalul; am vrut sa se inteleaga ca rationalizarea corecta a trairilor confera o structurare clara pentru cautatorul spiritual activ, tinand omul departe de confuzii, atata timp cat nu se agata de cuvinte ci resimte trairea din spatele lor; si mai ales, am atras atentia ca tot ceea ce scriu este menit doar pentru unii oameni, apropiati ca si traire, si nu celor lipsiti de experiente comune cu ale mele. Odata acestea explicate, voi continua in partea a doua cu descrierea "cunoasterii spontane".



    http://plerion.blogspot.com/search/l...a%20Initiatica
    O coardă prea întinsă se rupe, o coardă prea slabă nu vibrează aşa cum trebuie! Gautama Buddha

  3. #3
    Membru
    Avatarul lui Edaneli
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Posturi
    1.044
    Puncte
    59.578
    Nivel
    75
    Puncte: 59.578, Nivel: 75
    Puncte: 59.578, Nivel: 75
    Progres nivel: 69%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 472
    Progres nivel: 69%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 472
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience PointsTagger Second ClassTagger First Class1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience PointsVeteran50000 Experience Points
    Premii:
    Master Tagger

    Implicit

    Cunoasterea spontana (partea II)


    In articolul precedent am vorbit despre o posibilitate de a clasifica o parte din fiintele cu care au luat contact oamenii pe Pamant, anume ingeri, angeloizi, demoni si demonoizi. Felul acesta de a aborda fiintele spirituale poate ca nu este tuturor pe plac. Dar sa analizam putin.

    In Scolile de Misterii ale Egiptului si Persiei (dar nu numai), cunoasterea era data in mod direct prin trairi comune intre Invatator si Discipol. Acestea erau ulterior insotite de cuvinte, explicatii verbale, care aveau sens doar daca existau trairile aferente lor. Acest mod de incriptare a cunoasterii a fost si este cel mai eficient posibil, deoarece absolut nimeni care nu a trait lucrurile necesare intelegerii de acest fel nu va intelege informatia corecta din textele respective sau din cuvintele unui astfel de Invatator. Daca sustragem din asta rolul cuvintelor si al clasificarilor, observam ca este acela de conventie subiectiva intre Invatator si Discipol, singura utilitate fiind aceea de a permite o forma secundara de comunicare.

    Rolurile acesteia in cazul Discipolului, printre multe altele, erau de a arata Invatatorului faptul ca trairile acelea puteau fi clar distinse intre ele, percepute corect, si prin sistematizare, transcense spre nivele mai profunde de perceptie. Nu se permitea ca un invatacel sa se multumeasca doar cu aceste trairi intense (ca un drog), pentru ca asta nu ar fi dus spre o cunoastere spirituala clara. Din nou trebuie observat ca prin rationalizare se sublinia capacitatea Discipolului de a discerne intre trairi, si nu a face un ghiveci senzorial din ele, lucru care nu servea deloc telului Scolilor de Initiere. “Totul este Spirit; Universul este Mental.”

    Doar Invatatorul si Discipolul stiau semnificatia acelor cuvinte, acelor termeni, in contextul discutat, pentru ca ele exprimau viziunea lor stricta. Acest tip de cunoastere mentala a trairilor a fost ulterior acuzat de falsitate pentru ca cei care au analizat textele vechi, au vazut doar o varianta criptica sau uneori prea detaliata a unor lucruri ce aparent ar tine doar de trairi. Multi au picat in capcana atat de bine cunoscuta a exprimarilor diferite, din diferite culturi, cand de fapt mesajul era si este comun. In cazul de fata, ceea ce fac eu prin Stiinta Ergoexiei, este sa fac un lucru similar: exprim in cuvinte trairi foarte clare mie, cuvinte menite si adresate doar celor care au avut trairi similare sau vor urma sa aiba. Si doar pentru ca gandirea generala a oamenilor a tins spre eliminarea rationalizarii din arta spirituala, nu inseamna ca trairile nu pot fi intelese, cand exista un teren comun in ceea ce tine de termeni. Eu pot oferi orice sens doresc unui cuvant, cat timp dau referirile necesare pentru intelegerea lui, intelegere pe care doar cei care au trait acelasi lucru ca si mine (dar perceput in propria forma) o vor avea.

    Nu vreau sa fiu exclusivist. Nu vorbesc aici despre cei "demni" de cunoastere. Demnitatea aici vine sub forma trairilor: ori practici ceea ce este nevoie pentru a ajunge la ele, ori nu, si stai departe de interpretari si de a-ti da cu parerea. Altfel, in necunostiinta de cauza, se risca sa se ajunga la vorbe goale, intelegere eronata si o forma de cunoastere inutila celor ce voiesc sa parcurga o cale initiatica clara. Spuneam in articole anterioare despre Substanta Universala, in cadrul articolului despre Eter, care detine in toate formele Sale informatia care a dus la aparitia formei si toti parametrii ei de manifestare. Cu alte cuvinte, exista un MENTAL (cum zice primul principiu hermetic), o Informatie Creationala in spatele tuturor formelor existente, informatie care poate fi perceputa de catre constiinte prin "organul" de cunoastere numit mental. Diverse fiinte au diverse capacitati de mentalizare si absorbire a acestor informatii, dar toate o fac prin traire directa. Aici apare necesitatea interrelationarii armonioase mental-simturi subtile.

    Revenind la rationalizare si simtire. Orice simtire, orice traire, este o forma subiectiva si personalizata de perceptie a unui anumit lucru sau a unei fiinte. Ceea ce poate face mintea in plus este sa se detaseze si totusi sa observe acea traire subiectiva. Trairea trebuie sa fie atasata de obiectul trairii, pentru ca asa functioneaza acest simt, prin conectare directa. Pe cand mintea poate sa nege trairea, poate sa o aprobe, poate sa o exprime in cuvinte sau poate pur si simplu sa o priveasca si sa invete. Aceasta libertate a mintii face ca ea sa fie potenta in exprimare, cand in spatele ei sta o traire autentica si bine clarificata. Trairile de "inalta constiinta" ale unora, care doar le imprima o stare pe care rar o au in viata sau nu au avut-o niciodata unii, nu au nici un rost daca nu au fost reflectate in mental. Si absenta legaturii echilibrate dintre simturile subtile si mental duce la multe confuzii. Acesta este si el o parte a fiintei noastre, si daca in terminologia noastra refuzam sa proiectam in minte o explicatie, mentalul va intra in disonanta cu trairile si ne va da de furca foarte mult.

    Ce trebuie inteles este faptul ca neclaritatea din exprimarile verbale ale trairilor spirituale, apare din cauza acestor diferente de care am vorbit, si de aici iluzia faptului ca rationalizand o experienta spirituala, se va ajunge la lucruri eronate. Conteaza foarte mult sa se inteleaga de fapt ce face mentalul. Nu se poate exprima ca adevar general ceva venit din mental, indiferent ca are o traire autentica in spate sau nu. Acel adevar este unul personal, mereu personal, si care nu poate fi aplicat total (sau uneori deloc) celorlalti. In schimb, cum am mai zis, poate ajuta la o conectare mai buna cu cei care au avut trairi similare. Si in trairi se gaseste Adevarul la propriu, nu in ideile singure. Il dau ca si exemplu pe fondatorul antroposofiei, Rudolf Steiner, care a putut foarte bine sa structureze trairile sale si sa-si defineasca proprii termeni in asa fel incat s-a ajuns la o stiinta spirituala. Cei care vor sa-l inteleaga, trebuie sa-i inteleaga termenii. Pentru ca termenii sa poata fi patrunsi, trebuie traiti in propria varianta, dupa indicatiile lui. Este clar.

    Ca si concluzionare la prima parte, am vrut sa prezint mecanismul prin care mentalul poate fi conectat armonios cu simturile subtile; am aratat faptul ca disonantele dintre cele doua componente ale fiintei noastre sunt cele care duc la interpretari mentale eronate, lucru care nu se intampla din cauza vreunei "defectiuni" intrinsece a mintii ci din felul cum este folosit mentalul; am vrut sa se inteleaga ca rationalizarea corecta a trairilor confera o structurare clara pentru cautatorul spiritual activ, tinand omul departe de confuzii, atata timp cat nu se agata de cuvinte ci resimte trairea din spatele lor; si mai ales, am atras atentia ca tot ceea ce scriu este menit doar pentru unii oameni, apropiati ca si traire, si nu celor lipsiti de experiente comune cu ale mele. Odata acestea explicate, voi continua in partea a doua cu descrierea "cunoasterii spontane".
    http://plerion.blogspot.com/search/l...a%20Initiatica
    O coardă prea întinsă se rupe, o coardă prea slabă nu vibrează aşa cum trebuie! Gautama Buddha

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan este/sunt 1 utilizator(i) care navighează în acest subiect. (0 membrii și 1 vizitatori)

Thread-uri Similare

  1. Durerea de oase nu mai este o problema pentru mine
    De Corinadana în forumul Medicina
    Răspunsuri: 4
    Ultimul Post: 28-July-2015, 06:39 AM
  2. Răspunsuri: 0
    Ultimul Post: 20-September-2013, 03:20 PM
  3. Răspunsuri: 0
    Ultimul Post: 23-July-2013, 01:00 PM
  4. Răspunsuri: 0
    Ultimul Post: 04-May-2012, 02:40 PM
  5. Răspunsuri: 0
    Ultimul Post: 18-May-2011, 05:00 PM

Etichete pentru acest subiect

Permisiuni postare

  • Nu puteţi posta subiecte noi.
  • Nu puteţi răspunde la subiecte
  • Nu puteţi adăuga ataşamente
  • Nu puteţi modifica posturile proprii
  •