Pagina 3 din 3 PrimulPrimul 123
Rezultate 21 la 26 din 26

Subiect: Banca si Statul - cele mai profitabile afacere din Romania

  1. #21
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    Mitrache, Bank Leumi: La un moment dat legislatia va trebui sa limiteze accesul la credit in functie de efortul propriu al solicitantului. Banca a obtinut in 2012 un profit de 13,63 milioane lei
    hotnews.roDe Dan Popa



    LaurentiuMitrache, CEO Bank Leumi

    "In cazul Ciprului sunt doua aspecte. Daca discutam de o banca ce taie din depozitele clientilor, as spune ca e inadmisibil. Cel care si-a depus economiile de-o viata la banca-, facand un lucru cetatenesc si normal- se trezeste ca trebuie sa plateasca pentru iresponsabilitatea unora cu pana la 60% din banii lui. E inadmisibil. Pe partea cealalta, le dau dreptate si tarilor occidentale. De ce sa scoata cetatenii europeni bani din buzunar ca nu cumva sa piarda cei care si-au plasat banii intr-un paradis fiscal?", a declarant miercuri Laurentiu Mitrache, CEO al Leumi Bank Romania, intr-un interviu acordat HotNews.ro cu ocazia prezentarii rezultatelor pe 2012 ale bancii. Bank Leumi Romania a obtinut in 2012 un profit net de 13,63 milioane lei, in linie cu obiectivele bugetate. La nivel agregat sistemul bancar din Romania a inregistrat in 2012 o pierdere, de 2,1 miliarde de lei (476 mil. euro).

    Perioada recenta din piata bancara mai agitata decat de obicei a fost de bun augur pentru Bank Leumi, care a reusit sa-mi mareasca portofoliul de clienti. ¬Am fost putin ingrijorati uitandu-ne in piata pentru ca momentele de panica sunt foarte periculoase si am dat dispozitie sa fie verificat zilnic, la toate sucursalele, situatia numarului clientilor. Sa vedem daca ne vin clienti sau ne pleaca. Din fericire ne vin, lucru care ne bucura¬, spune Mitrache

    Cateva cifre:
    Bank Leumi este cel mai mare jucator bancar din Israel, chiar daca pe piata locala intra in categoria bancilor foarte mici, cu o cota de piata de 0,3-0,4%. Banca a acordat credte de aproape un milliard de lei (crestere de 7,7%), din care finantarile acordate companiilor au urcat la 716,3 milioane lei (crestere de 6,6 %). La finele lui 2012, depozitele clientilor erau de 613,73 milioane lei.Capitalurile proprii au crescut cu 6%, la 224,35 milioane RON datorita profitului inregistrat in anul 2012, iar rentabilitatea capitalului (ROE) inregistrata la finalul anului 2012 era de 6,2%.Rata solvabilitatii este de 20,15% fata de limita reglementata de 8%, iar lichiditatea este de 1,5 (fata de limita reglementata de 1. Bank Leumi Romania are o retea de 23 de unitati si 307 angajati.


    Ziarul "fals" si restructurarea banciiRezultatul pe 2012? Nu e o minune ci e rezultatul unei restructurari demarate in 2010, mai spune Mitrache. Restructurarea a inceput la Bank Leumi printr-o sedinta cu directorii pe care acestia probabil ca n-o vor uita in graba. " Am chemat toti directorii la o sedinta obisnuita si le-am pus in fata o pagina falsa de ziar prin care anuntam ca Tel Aviv-ul a decis inchiderea bancii din Romania. Anterior dadusem ordin sa nu li se puna la dispozitie ziarul cu pricina in acea dimineata pentru ca surpriza sa fie pe masura. I-am lasat buimaci timp 10 minute sa citeasca ziarul "fabricat" si pe urma le-am spus ca totul e o gluma dar ca ea oricand poate fi adevarata. Am luat apoi fluxul de business, am revazut structura in sucursale, am revazut functiile in sucursale, am creat grupuri de lucru care au lucrat pe diverse proiecte, grupuri conduse de salariati , dar nu directori. Directorii sunt mai blazati, iar ceilalti vad o oportunitate in cariera si se simt mai impulsionati", spune Laurentiu Mitrache.

    Totul a culminat cu un experiment la Cluj, mai adauga el. Un consultant extern a stat acolo cateva luni , a facut coaching cu angajatii, dupa care acest model a fost transplantat si la celelalte sucursale. "Mai sunt inca multe de facut, nu suntem inca unde mi-as dori dar fata de banca de acum cativa ani e o mare diferenta", povesteste Mitrache.
    Prea multe IMM-uri lucreaza cu foarte multe banciCe minusuri are piata locala? Numarul mare de banci cu care lucreaza un IMM si care il face dificil de gestionat din punct de vedere al riscului, explica CEO-ul Bank Leumi. " Incercam sa atragem clientii sa ruleze cat mai mult pe la noi. Unul din minusurile pietei romanesti cel putin in zona IMM este ca aceste IMM ucreaza cu cate 10-15 banci, ceea ce ne pune in situatia de a controla mai greu riscul. De exemplu ne vine o companie si ne cere un credit de 100.000 de lei, dar ea mai are credite angajate de alte 4 milioane la alte banci. Riscul total este de 4 milioane pentru ca acela e riscul creditorilor cu care suntem solidari in caz de insolventa. Incercam in cadrul intalnirior pe care le avem cu clientii sa aflam de ce nu vor sa lucreze 100% cu noi. Prima lor reactive e negativa si sigur, e optiunea dansilor sa lucreze cu cate banci doresc. Oferim niste facilitati celor care lucreaza cu noi cat mai mult. Vrem sa devenim extrem de generosi cu cei care lucreaza numai cu noi. Sa le reducem foarte mult costurile, in primul rand, dar nu va pot da detalii in acest moment pentru ca proiectul este in pregatire" mai spune Laurentiu Mitrache.

    Neperformantele sunt mari, au ajuns la circa 30,8 %. "Par intr-adevar mari, dar trebuie tinut cont de marimea bancii. Azi ele pot fi de 30,8% dar daca dau maine un credit mare, scad la 27%. Statistica e valabila doar in cazul numerelor mari", mai spune Mitrache.
    La un moment dat legislatia va trebui sa limiteze accesul la credit in functie de efortul propriu al solicitantului de fonduri Bancherul admite ca cea mai mare problema e generate de insolvente." Mai ales in perioada dintre momentul declararii insolventei pana la aprobarea planului de reorganizare, perioada in care clientul nu plateste nimic, iar pentru noi creditul lui devine neperformant si trebuie prin urmare sa-l provizionam", mentioneaza Mitrache.
    Toti privesc insolventa ca avand impact negativ asupra bancilor ceea ce - la cat suntem de iubiti- da o nota chiar pozitiva, adauga CEO-ul Leumi. " Dar aproape nimeni nu subliniaza impactul asupra celorlalti creditori, asupra relatiilor comerciale. Consecinta cea mai neplacuta a acestei stari de insolventa este diminuarea pana la disparitie a increderii. Ori increderea e baza operatiunilor noastre. Si sa stiti ca la urma urmei, asta e si una din explicatiile pentru care bancile nu dau credite. Noi putem exmplifica cazuri in care ni se desfiinteaza ipoteci sau, chiar daca le ai, nu le poti valorifica. Costurile noastre continua sa curga in continuare pentru ca noi am imprumutat banii aceia de undeva", mai spune acesta.

    Mitrache crede ca la un moment dat legislatia va trebui sa limiteze accesul la credit in functie de efortul propriu al solicitantului de fonduri."In SUA de exemplu pentru ca o firma sa poata imprumuta bani trebuie sa aiba o anumita solvabilitate. Adica daca ai un capital de 200 de lei poti sa te imprumuti pana la 5000 de lei. La noi pui 200 de lei si iei 5 milioane credit. Dincolo de faptul ca nu are un risc asumat, costul finantarii datoriei ii omoara businessul. Chiar si la dobanzi de 5% el trebuie sa aiba profitabilitatea de 10%. Or, daca majoritatea fondurilor lui sunt imprumutate, toti banii lui se duc pe plata resurselor atrase si lui nu-i mai ramane niciun profit. Probabil ca la un moment dat legislatia va trebui sa limiteze accesul la credit in functie de efortul propriu. Pana la urma au trecut 25 de ani de la Revolutie. Atunci ni se spunea ca romanii nu au capital si trebuie ajutati sa porneasca un business. Bun, bancile au pus acesti bani la dispozitie. Dar de atunci au trecut 25 de ani…", spune el.
    Vom avea fuziuni bancare in 2013? Da, mai mult ca sigur, spune MitracheEste sectorul bancar sub-reglementat sau supra reglementat? Suprareglementat, spune convins Mitrache. "Suntem super reglementati. Avem limite pe arii geografice, pe sectoare economice, pe real estate commercial, limite cerute de BNR ca natura, iar ca marime puse de noi si acceptate apoi de BNR. Aceste limite se refera la procent din total portofoliu. La bancile mari cum e BCR, BRD, e ok. Pentru bancile mici cu cote de piata de sub 1% nu mai e atat de ok", spune CEO-ul Leumi.

    Numarul bancilor e ridicat in Romania si probabil ca in 2013 vom mai asista la fuziuni sau achizitii bancare, mai considera bancherul . "Teoretic ar trebui sa existe fuziuni si achizitii in 2013, dar depinde si de strategia grupului din care faci parte. Noi nu avem de pilda obiectivul sa devenim numarul 10 sau 1 sau 5 in Romania. Vrem sa ne mentinem o prezenta satisfacatoare pentru grup si pentru client. Sunt 4-5 banci care incearca sa se marite de vreo 3 ani. Strict teoretic, daca as fi professor la ASE, as spune ca sunt prea multe banci. Trebuie sa ramana bancile mici de nisa, specializate pe ceva anume, si 4-5 banci mari ar fi suficiente. S-ar asigura si o anume disciplina iar clientii nu ar mai lucre cu cate 10-15 banci", crede el.

    In opinia lui, n-ar strica sa asistam la intarirea disciplinei contractuale si mai ales la sanctionarea ei. "Nu e posibil sa ai atatea bilete la ordin neplatite si sa nu se intample nimic. Innasprirea sanctionarii contractuale ar fi solutia care ar trezi oamenii la realitate.", arata bancherul.
    Companiile israeliene asigura 20% din portofoliu. Restul sunt IMM-uriLeumi a finalizat si rezultatele preliminare pe primele 3 luni din 2013. "Pe primul trimestru din 2013 avem un profit de 2,7 milioane de lei fata de estimarile de 3,1 milioane. Pe total bilant suntem sub previziune cu 3%, la credite cu 5% iar la depozite cu 6%. Noi atragem depozite in functie de cum ne merge creditarea", spune Laurentiu Mitrache,
    Ca nivel, dobanzile noastre sunt corecte, nu vrem sa intram in cursa dobanzilor, mai adauga bancherul. In banca pe care o conduce, companiile israeliene asigura 20% din portofoliu. Restul sunt IMM-uri. La retail accentul e pus mai putin, din cauza retelei reduse .

    "Din totalul firmelor israeliene mari, din cele care conteaza , circa jumatate lucreaza prin noi. Cealalta jumatate lucra cu alte banci atunci cand au venit sau erau atat de mari incat era dificil sa gestionezi. Asta pentru ca daca o companie de talia Dacia de pilda ar veni la mine si mi-ar spune domnule, mai am 2000 de furnizori pe care ii aduc cu mine la banca ta- ca sa fac platile intra-bancar. Nu pot asigura asa ceva cu reteaua actuala", mai spune Mitrache.

    Din punct de vedere macroeconomic nu vad facandu-se lucruri extrem de importante in acest an, mai arata bancherul roman. " E nevoie de o strategie foarte realista si ancorata care sa poata fi dusa la bun sfarsit de orice Guvern ar urma. Dar va dau un exemplu: educatia. Vedem ca fiecare ministru care vine, chiar si din cadrul aceleiasi formatiuni politice, se simte obligat sa vina cu proiecte noi care uneori le neaga pe cele anterioare.", explica acesta.

    Pentru 2013 Bank Leumi nu a bugetat nicio crestere sau scadere a retelei de unitati. "Am mutat doar o sucursala din Militari pe care dus-o intr-un spatiu intr-o cladire de birouri langa AFI. Iar despre numarul de salariati, nu prea mai angajam, dar nici nu intentionam sa dam afara. Mai sunt cateva pozitii pe care le cautam. Avem un proiect la care lucram in present- as vrea sa angajez 4-5 absolveti de MBA carora sa le dau un statul similar expatilor. Ii trimi intr-o regiune sis a faca si coaching. Sunt o serie de probleme- de la time management pana la analize financiare pe care unii poate ca nu le stapanesc foarte bine. Cum nici sa ii scot o saptamana de la munca nu imi permit, le trimit coacherii acolo.", conchide bancherul.

  2. #22
    Membru
    Avatarul lui natco
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Locaţie
    romania, bucuresti
    Posturi
    8.114
    Puncte
    129.195
    Nivel
    100
    Puncte: 129.195, Nivel: 100
    Puncte: 129.195, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 18,0%
    Activitate globală: 18,0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points5000 Experience Points1 year registered10000 Experience Points25000 Experience PointsVeteran50000 Experience PointsOverdrive

    Implicit

    Subiect: Banca si Statul - cele mai profitabile afacere din Romania

    Ma doare ochiul cand citesc inca si acum titluri si informatii agramate,daca tot le scoatem de la naftalina,sa le corectam din mers.
    In rest,articolul e foarte interesant, si mi-am sunat o prietena de la o banca maaare sa intre sa citeasca,apoi ma suna sa-l discutam.
    Cirus,nu stiu unde le gasesti,de ce le gasesti,dar le zici bine si multe.
    Încrede-te în Dumnezeu si tine-ti praful de pusca la adapost de umezeala. (Oliver Cromwell)
    Suntem urmași ai Bizanțului unde conspirația era la ea acasă. (E. Mihaescu)

  3. #23
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    Elvetia nu mai reprezinta o garantie pentru pastrarea banilor. Noul paradis fiscal al bogatasilor
    Germanii retrag sume mici din conturile deschise in Elvetia, virandu-le spre Singapore, a declarat sambata presedinta confederatiei helvetiene, Eveline Widmer-Schlumpf, intr-un interviu publicat de doua cotidiene helveto-germane, relateaza AFP.

    "Pana in prezent nu am avut nici un semn ca germanii isi retrag banii din Elvetia in mod simtitor pentru a-i transfera in Singapore", a declarat presedinta Confederatiei.

    Presedinta a fost intrebata despre continutul ultimului raport cu date bancare referitoare la conturile germanilor in Elvetia, achizitionate de un land german, care arata transferul fondurilor germane plasate in Elvetia catre Singapore, care ar fi fost orchestrate de banca elvetiana UBS.

    "Bancile s-au angajat sa nu faca acest gen de transferuri, din motive fiscale" si de altfel, acordul fiscal cu Germania a fost "conceput astfel incat averile nu vor fi transferate oriunde, ci impozitate aici, in conditii acceptabile", precizeaza aceasta.

    Potrivit presedintei elvetiene, acordul fiscal ofera posibilitatea de a impozita averile in mod just. Daca acordul intra in vigoare, discurile cu date "nu mai au nici o valoare", iar "averile germane din Elvetia vor fi ulterior impozitate".

    Daca Germania refuza acordul, nu ii vor ramane decat mijloacele actuale de anchetare a suspectilor, si anume cele administrative.

    Daca cererea este bazata pe date furate, Elvetia nu va oferi asistenta administrativa, a reiterat aceasta precizand ca acordul fiscal ofera cea mai buna posibilitate de garantare a impozitarii tuturor conturilor contribuabililor germani in Elvetia.

    "Trebuie sa rezolvam intr-un fel sau altul problema abuzurilor de secretul bancar. Nu mai vrem alte fonduri straine nedeclarate in Elvetia", a amintit Widmer-Schlumpf, care este si ministru al Finantelor in Elvetia.
    AFP

  4. #24
    Membru
    Avatarul lui natco
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Locaţie
    romania, bucuresti
    Posturi
    8.114
    Puncte
    129.195
    Nivel
    100
    Puncte: 129.195, Nivel: 100
    Puncte: 129.195, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 18,0%
    Activitate globală: 18,0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points5000 Experience Points1 year registered10000 Experience Points25000 Experience PointsVeteran50000 Experience PointsOverdrive

    Implicit

    Citat Postat în original de natco Vezi Post
    Subiect: Banca si Statul - cele mai profitabile afacere din Romania

    Ma doare ochiul cand citesc inca si acum titluri si informatii agramate,daca tot le scoatem de la naftalina,sa le corectam din mers.
    In rest,articolul e foarte interesant, si mi-am sunat o prietena de la o banca maaare sa intre sa citeasca,apoi ma suna sa-l discutam.
    Cirus,nu stiu unde le gasesti,de ce le gasesti,dar le zici bine si multe.
    Ma recitesc cu placere acum ca a aparut postarea asta ratacita de ceva vreme pe coridoarele moderarii sau setarilor,si acum ca l-am citit pe admin GeorgeM la http://forpedia.ro/showthread.php?77...l=1#post286524 nu pot spune ca nu ma bucur sa aud ca vor fi sub-forumuri cu topice cu specific de Revista a presei ,deci foarte foarte concentrate si totusi tinute pe doar maximum 2.
    Nu ca nu ar fi interesante cu ce evenimente sunt peste tot in lume sau prin tara,dar perioada asta de tranzitie intre domeniul vechi si cel nou dorit sa nu ne debusoleze cand intram si vedem la Postari Noi pagina intreaga de subiecte care mai decare mai interesante,dar nu la ce ne asteptam.
    Încrede-te în Dumnezeu si tine-ti praful de pusca la adapost de umezeala. (Oliver Cromwell)
    Suntem urmași ai Bizanțului unde conspirația era la ea acasă. (E. Mihaescu)

  5. #25
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    România ar putea construi câte un kilometru de autostradă pe zi din banii pe care îi are de plătit în 2013 FMI-ului. Calendarul rambursărilor

    de Alexandra PELE Publicat la: 08.05.2013 12:00


    Publimedia//Ovidiu Micsik
    Guvernul trebuie să ramburseze anul acesta peste 1,1 miliarde de euro pentru a returna din datoria de aproape 20 de miliarde de euro pe care o are la Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi Banca Mondială (BM).
    Aproape 37 de euro trebuie să plătească statul român, pe secundă, în 2013, în contul programului de finanţare semnat cu creditorii instituţionali internaţionali în [COLOR=#0494E1 ! important]2009. Practic, în fiecare zi a acestui an, executivul trebuie să dea înapoi peste 3,2 miliarde de euro, echivalentul construcţiei unui kilometru de autostradă, reiese din calculele [/COLOR]gândul pe baza datelor oficiale transmise de Palatul Victoria.
    Anul viitor, guvernul va restitui o sumă similară, de puţin peste 37 de euro pe secundă, în timp ce în 2015 se va atinge vârful de 57,9 euro pe secundă, sumă care reprezintă atât ratele de capital cât şi dobânzile şi comisioane aferente pachetului de sprijin [COLOR=#0494E1 ! important]financiar. [/COLOR]
    Ce dobânzi şi comisioane are de plătit statul în 2013
    Guvernul va plăti în 2013 dobânzi şi comisioane în [COLOR=#0494E1 ! important]valoare de 211,8 milioane de euro în contul împrumutului de FMI, UE şi BM. Valoarea totală a acestora se va ridica la peste 1,5 miliarde de euro. [/COLOR]
    În primul trimestru, Guvernul a plătit dobânzi totale de peste 3 miliarde de lei, echivalentul a circa 684,9 milioane de euro la un curs mediu de 4,38 lei/euro, în creştere cu 14% faţă de primele trei luni din 2012, reiese din execuţia bugetară.
    Din suma totală pe care România trebuie să o restituie creditorilor internaţionali anul acesta, cea mai [COLOR=#0494E1 ! important]mare parte se va duce către FMI, respectiv 993,6 milioane de euro, din care 41,2 reprezintă plăţi de dobânzi şi comisioane. [/COLOR]
    La UE vor ajunge 150,1 milioane de euro, iar la Banca Mondială, mai exact la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), parte a BM, 20,5 milioane de euro. În ambele cazuri este vorba despre achitarea dobânzilor şi comisioanelor aferente împrumuturilor. Plata ratelor efective către Uniune se va face începând cu anul 2015, în timp ce ratele creditului BIRD vor fi plătite în perioada 2022-2023.
    Cei mai mulţi bani vor trebui înapoiaţi în luna mai, respectiv 201,4 milioane de euro, din care 154,6 milioane reprezintă rambursări de rate de capital, iar diferenţa dobânzi.
    Sumele din tabelul de mai jos reprezintă doar contribuţia Guvernului la plata împrumuturilor către instituţiile financiare internaţionale, o altă parte din datoria către FMI fiind returnată de Banca Naţională a României (BNR).

    Sursă: Guvern
    Ce rate are de achitat Guvernul României în contul împrumutului din [COLOR=#0494E1 ! important]2009 [/COLOR]
    Sumele sunt exprimate în milioane de euro.

    Sursă: Guvern
    România are nevoie de 14,9 miliarde de euro pentru plata tuturor datoriilor scadente în 2013, mai exact de 2,8 miliarde de euro pentru finanţarea deficitului bugetar, de 6,1 miliarde de euro pentru "rostogolirea" unor datorii pe termen mediu şi lung, respectiv pentru plata unor credite ajunse la scadenţă prin contractarea de noi credite, dar şi de 6 miliarde de euro pentru datoriile pe termen scurt, reiese din calculele agenţiei internaţionale de rating Fitch.
    Totodată, BNR trebuie să returneze anul acesta 3,8 miliarde de euro din împrumutul către FMI. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, a dat asigurări în repetate rânduri că Banca Naţională îşi va onora angajamentele.
    România a obţinut în 2009 un program de finanţare externă de 19,9 miliarde euro de la FMI, UE, BM şi alte instituţii financiare internaţionale. FMI a contribuit cu un acord stand-by pe doi ani, de 12,9 miliarde euro care s-a încheiat în 2011. Banii au intrat în rezerva valutară a BNR, fiind destinaţi sprijinirii monedei naţionale.
    Cele 5 milioane de euro împrumutate de UE au fost folosite pentru finanţarea deficitului bugetar. Alte 2 miliarde de euro de BIRD au fost destinate economiei şi sistemului bancar.
    Anul viitor, România va trebui să returneze în total 4,3 miliarde de DST (drepturi speciale de tragere n.r.), echivalentul a circa 5 miliarde de euro la cursul actual de 0,86 euro/DST. În 2015, suma va fi de circa 1,6 miliarde de euro, iar la începutului lui 2016, România va mai avea de plătit circa 126,9 milioane de euro.
    În urma încheierii acordului din 2009, Guvernul a continuat relaţia cu Fondul printr-un nou acord, de tip preventiv, de 5 miliarde euro, care va expira în 2013.
    Mai jos puteţi consulta calendarul detaliat al rambursărilor către FMI. Clic pe imagine pentru a mări

    Notă: Nu sunt incluse comisioanele şi dobânzile// Sursă: Acordul cu FMI
    constantintgd

  6. #26
    Membru
    Avatarul lui lucumi
    Data înscrierii
    Jan 2010
    Posturi
    1.217
    Puncte
    195.574
    Nivel
    100
    Puncte: 195.574, Nivel: 100
    Puncte: 195.574, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 99,8%
    Activitate globală: 99,8%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsVeteranOverdrive

    Implicit

    Băncile centrale ajung să naţionalizeze în tăcere economiile
    http://epochtimes-romania.com/news/b...miile---270853


    La sfârşitul anului 2017, marile bănci centrale deţineau o cincime din datoria guvernelor lor.

    Cifrele sunt uluitoare. Fără a avea circumstanţa atenuantă a unor perioade de recesiune sau criză, băncile centrale majore au cumpărat datorii guvernamentale suverane şi private în valoare de peste 200 miliarde USD pe lună - vorbim aici de Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Japoniei (BoJ), pe măsură ce Federal Reserve (Fed) a luat o pauză. Cu toate acestea:

    - Fed deţine 12,4% din datoria publică totală din S.U.A.
    - Totalurile deţinute de BCE şi BoJ depăşesc 35% şi 70% din PIB.
    - BoJ este acum un prim acţionar, în proporţie de 90%, al Nikkei.
    - BCE deţine 9,2% din piaţa europeană a obligaţiunilor corporative şi peste 10% din totalul datoriei suverane a ţărilor europene.
    - Banca Angliei deţine între 25% şi 30% din datoria suverană a Regatului Unit.
    - Banca Naţională a Elveţiei deţine acţiuni ale companiei Apple în valoare de 3 miliarde USD.

    BoJ, cu politica sa ultra-expansivă, este pe cale să devină cel mai mare acţionar al fiecărei companii prezente în Nikkei 225. De fapt, banca centrală japoneză deţine deja 60% din piaţa de ETF-uri din Japonia.

    Astfel, BoJ generează doar dezechilibre mai grave într-o economie "zombificată", pe măsură ce politica monetară extremă perpetuează dezechilibrele, reduce viteza monetară şi stimulează datoriile şi investiţiile necorespunzătoare.

    Credinţa că această politică este inofensivă doar pentru că "nu există inflaţie" şi pentru că şomajul este scăzut - este extrem de periculoasă. Eliberarea de către guvern a unei cantităţi masive de datorii şi de bani ieftini promovează supracapacitatea şi alocarea proastă a capitalului.

    Ca urmare, creşterea productivităţii se prăbuşeşte, salariile reale şi puterea de cumpărare a monedei cad, determinând creşterea costului real al vieţii, pe măsură ce datoriile suverane cresc mai mult decât PIB-ul real.

    Acesta este motivul pentru care datoria totală în Japonia a crescut până la 325% din PIB, potrivit Bank of Internaţional Settlements.

    Promisiuni de plată

    Efectele sunt similare şi în alte părţi. Obligaţiunile guvernamentale emise de către băncile centrale nu sunt active de calitate, ci note înscrisuri ale datoriilor care se transferă către generaţiile următoare şi care vor fi rambursate în trei moduri - printr-o inflaţie masivă, o serie de crize financiare sau printr-un şomaj devastator.

    A-ţi prăbuşi moneda proprie nu este o politică de creştere, ci un furt, care loveşte generaţiile viitoare. Efectul "placebo" al cheltuirii valorii actuale nete a acestor înscrisuri presupune - în condiţiile în care PIB-ul, productivitatea şi venitul real nu se îmbunătăţesc, cel puţin la fel de mult ca datoria emisă - generarea unei bombe cu ceas în materie de dezechilibre economice. Aceasta va creşte şi va exploda cândva în viitor.

    Guvernul nu eliberează "bani productivi", ci doar o promisiune de venituri mai mari din impozite mai mari, din preţuri mai ridicate, sau din confiscarea averii în viitor. Creşterea ofertei de bani este un împrumut pe care guvernul îl contractează, dar noi, cetăţenii, îl plătim. Plata vine odată cu distrugerea puterii de cumpărare şi cu confiscarea averii prin devalorizare şi inflaţie. Efectul "de avere" al creşterii acţiunilor şi obligaţiunilor nu există, pur şi simplu, pentru marea majoritate a oamenilor, deoarece peste 90% din averea medie a gospodăriilor sunt depozite bancare.

    O naţionalizare ascunsă

    De fapt, monetizarea masivă a datoriilor este doar o modalitate de consolidare şi perpetuare a sectorului public, care sufocă sectorul privat. Este o naţionalizare. Deoarece banca centrală nu dă "faliment", ea îşi transferă, inerent, dezechilibrele financiare către bănci private, întreprinderi şi familii.

    Banca centrală poate "imprima" toţi banii pe care îi doreşte şi guvernul beneficiază de aceasta, dar toţi ceilalţi vor suferi din cauza represaliilor financiare. Prin generarea crizelor financiare prin politici monetare prea liberale şi deoarece este principalul beneficiar al mecanismului de "boom and bust", sectorul public iese din aceste crize mai puternic şi mai îndatorat - iar în acelaşi timp sectorul privat suferă efectul de crowding-out în perioade de bust şi cel de taxare şi confiscare a averii în perioadele de boom.

    Nu e de mirare că ponderea din PIB reprezentată de cheltuielile guvernamentale este acum aproape 40% în ţările OCDE şi creşte, deoarece povara fiscală se află la un nivel maxim şi datoria publică se umflă şi ea.

    Monetizarea datoriei publice este un sistem perfect de naţionalizare a economiei - trecând toate riscurile puse de cheltuieli excesive şi dezechilibre pe umerii contribuabililor. Lucrurile de acest gen se termină întotdeauna rău. Pentru că doi plus doi nu este egal cu douăzeci şi doi.

    Pe măsură ce taxăm productivitatea pentru a subvenţiona neproductivitatea, impactul asupra puterii de cumpărare şi procesul de distrugere a averii - devin exponenţiale.

    De data aceasta este la fel

    Credinţa că de data aceasta va fi diferit şi că guvernele vor cheltui toate cantităţile masive de bani ieftini "foarte scumpi" cu înţelepciune nu au nici o bază în istorie. Guvernul este înclinat să cheltuiască excesiv - întrucât scopul său este maximizarea bugetelor şi creşterea birocraţiei ca mijloc de putere.

    De asemenea, are toate motivele să dea de fiecare dată vina pe un inamic extern. Guvernele dau vina pe altcineva pentru greşelile lor. Cine reduce ratele dobânzilor de la 10 la sută la unu la sută sau chiar la zero? Guvernele şi băncile centrale.

    Cine este acuzat că ia "riscuri excesive" atunci când există o criză? Tu şi eu. Cine creşte oferta de bani, cere "flux de credit" şi impune represiune financiară pentru că "economiile sunt prea mari?" Guvernele şi băncile centrale.

    Monetizarea datoriei publice este un mod perfect de a naţionaliza economia - trecând toate riscurile excesului de cheltuieli şi dezechilibrelor la contribuabili.

    Cine este de vină când explodează? Băncile pentru "creditare sălbatică" şi "nereglementare".

    Desigur, guvernele pot imprima toţi banii pe care din lume, dar ceea ce nu pot face este să vă convingă pe dumneavoastră şi pe mine că este corect, că preţul şi suma de bani pe care o impun este reală doar pentru că guvernul spune acest lucru. Prin urmare, vedem investiţii reale mai scăzute şi productivitate mai scăzută. Se numeşte represiune financiară pentru un motiv, iar cetăţenii vor încerca întotdeauna să scape de furt.

    Care este "cârligul" care ne face să participăm la acest proces? Bulele, creşterea acţiunilor, care te pot convinge că procesul ar fi datorat puterii economice.

    Apoi, când politica băncii centrale nu mai funcţionează şi pieţele se prăbuşesc la evaluările lor reale, mulţi spun că este vorba de speculanţii de pe piaţa privată, dar de banca centrală - care este cel mai mare speculator - nu vorbeşte nimeni.

    Atunci când erupe o criză, puteţi paria că vina va fi aruncată asupra pieţelor, fondurilor speculative, lipsei de reglementare, şi de intervenţie. Intervenţiile proaste, o problemă perenă, vor fi rezolvate cu şi mai multe intervenţii. Asemenea unor cazinouri, unde casa câştigă întotdeauna.

    Între timp, reformele structurale care fuseseră promise dispar ca amintirile rele.

    Acesta este un sistem machiavelic inteligent prin care se omoară pieţele libere şi se aduc beneficii disproporţionate guvernelor, folosind concurenţa neloială - accesul nelimitat al băncilor centrale la bani şi credite, în timp ce acestea nu asumă niciun risc - având o putere absolută de a pasa nota de plată celorlalţi.

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan este/sunt 1 utilizator(i) care navighează în acest subiect. (0 membrii și 1 vizitatori)

Thread-uri Similare

  1. Ce facem cu economiile?La banca sau la saltea?
    De Komoandru în forumul Afaceri
    Răspunsuri: 41
    Ultimul Post: 09-January-2018, 12:25 PM
  2. Romanii sunt inventivi - afaceri profitabile
    De admin în forumul Afaceri
    Răspunsuri: 8
    Ultimul Post: 01-July-2016, 02:16 PM
  3. Răspunsuri: 13
    Ultimul Post: 04-December-2013, 09:11 AM
  4. Cele mai frumoase locuri din romania
    De maria49 în forumul Turism
    Răspunsuri: 0
    Ultimul Post: 21-November-2013, 09:00 AM
  5. Oportunitate de afacere
    De tomescu în forumul Afaceri
    Răspunsuri: 2
    Ultimul Post: 26-January-2011, 05:30 PM

Etichete pentru acest subiect

Permisiuni postare

  • Nu puteţi posta subiecte noi.
  • Nu puteţi răspunde la subiecte
  • Nu puteţi adăuga ataşamente
  • Nu puteţi modifica posturile proprii
  •