Pagina 22 din 22 PrimulPrimul ... 12202122
Rezultate 211 la 212 din 212

Subiect: O istorie puţin cunoscută

  1. #211
    Membru
    Avatarul lui lucumi
    Data înscrierii
    Jan 2010
    Posturi
    1.263
    Puncte
    196.619
    Nivel
    100
    Puncte: 196.619, Nivel: 100
    Puncte: 196.619, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 31,0%
    Activitate globală: 31,0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsVeteranOverdrive

    Implicit

    Iuliu Maniu: morala si politica
    https://www.historia.ro/sectiune/por...la-si-politica

    Cum a murit Iuliu Maniu. ''În celula nr…s-a stins lumina''
    http://www.descopera.ro/istorie/1503...a-stins-lumina

  2. #212
    Membru
    Avatarul lui lucumi
    Data înscrierii
    Jan 2010
    Posturi
    1.263
    Puncte
    196.619
    Nivel
    100
    Puncte: 196.619, Nivel: 100
    Puncte: 196.619, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 31,0%
    Activitate globală: 31,0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsVeteranOverdrive

    Implicit

    113 ani de Iradeaua care dădea drepturi identitare românilor ( aromânilor, meglenoromănilor ) din Balcani. Drepturi pe care statele actuale le-au interzis!
    http://www.rgnpress.ro/rgn_18/catego...-07-47-11.html

    În organizarea Societații de Cultură Macedo-Română pe 10 mai 2018, ora 15 va avea loc un Tedeum la biserica Izvorul Tămăduirii (Mavrogheni) pentru amintirea semnării Iradelei imperiale prin care se recunoștea naționalitatea română din Imperiul otoman, transmite Romanian Global News.

    Tot în aceeși zi la orele 17 va avea loc o conferință despre drepturile obținute de aromânii și meglenoromânii din Imperiul otoman la 9/10 mai 1905 – sala Media, Teatrul National Bucuresti

    Conferențiază: prof.univ.dr. Nicolae Saramandu, prof.univ.dr. Stoica Lascu, prof.univ.dr. Adina Berciu.

    După conferință va avea loc un Program artistic cu Eliza Nirlu, George Piștereanu, Vasile Topa, iar invitații vor putea viziona expoziția de pictură „Chipuri", de Ilinca Țoța.

    La 9 mai 1905, sultanul Abdul Habid al II-lea semna, la presiunea diplomației române, Iradeaua imperială prin care se recunoștea naționalitaatea română din Imperiul otoman, aromânii și meglenoromânii putând să-și delege primarii și să folosească limba română în școli și biserici. Această iradea reconfirmara, după 27 de ani, drepturile consfințite prin ordinul viziral al Marelui Vizir Savfet Pașa, de la 5 septembrie 1878, care prevedea libera exercitare a cultului și a învățământului în limba română în bisericile și școlile din localitățile aromâne și meglenoromâne din Balcani.

    Principalii artizani obținerii acestor drepturi au fost Regele Carol I și reprezentaantul României la Constantinopol, Alexandru Emanoil Lahovary.

    Drepturile acordate atunci sunt acum interzise de state ca Grecia de exemplu, unde sunt circa două milioane de aromâni și meglenoromâni lipsiți complet de orice drept identitar.

    În Albania au fost recunoscute de curând minoritățile naționale, deci și aromânii, circa 300.000, care însă sunt lipsiți cași în Grecia de orice mijloc de păstrare a identității naționale.

    În Macedonia cei circa 160.000 de aromâni și meglenoromâni sunt la fel de lipsiți de drepturi la identitatea cu excepția unor cursuri opționale în dialectul aromân și a unor emisiuni radio în dialect.

    Bulgaria în schimb, nu acordă niciun drept celor câteva mii de aromâni care trăiesc în zona Peștera , Blagoevgrad ca și celor peste 150.000 de daco-români, ramura nordică a neamului românesc, care trăiesc în zona Vidin și de-a lungul Dunării.



    https://i0.wp.com/filme-carti.ro/wp-...tul-sex-20.gif


    "In sudul Dunarii, cu 50-60 de ani in urma, era o alta Romanie"
    Interviu cu Hristu Cândroveanu - scriitor si editor, presedintele Societatii de Cultura Macedo-Romane si al Fundatiei "Dimândarea parinteasca"
    Sursa: Revista Flacara lui Adrian Paunescu nr.22 (89), 29 mai 2003


    La 23 mai, aromanii de pretutindeni si-au serbat ziua. Va rugam sa ne spuneti, dle Cândroveanu, ce reprezinta aceasta zi si daca este ea o sarbatoare care i-ar putea uni, in viitor, intr-adevar, pe fratii nostri din Balcani si din intreaga lume.

    - Mie imi este foarte greu sa vorbesc despre aceasta asa-zisa sarbatoare, pentru ca la acea data nu s-a petrecut nimic deosebit pentru aromani. De fapt, la 23 mai 1905, acestia au primit dreptul de a avea scoli in Imperiul Otoman. Intrebarea este de ce a fost asa de generos sultanul Hamid ll, unul dintre marii prigonitori ai aromanilor? Raspunsul este simplu: existau mari presiuni din parte Guvernului de la Bucuresti, care dorea si cerea ca vlahii din peninsula sa se bucure de acelasi tratament, de aceleasi drepturi de care se bucurau celelalte minoritati din imperiu. In principal, de scoli si biserici. Urmarea hotararii luate de Hamid ll a fost deschiderea unor scoli cu limba de predare romana, si nu aromana, si asta din considerente de ordin financiar, dar si cultural. Oricum, dialectul daco-roman era, spre deosebire de cel aroman, mai evoluat, capabil sa exprime o gandire profunda in filozofie, arta, istorie etc. Intorcandu-ne la aceasta "sarbatoare", vreau sa va spun ca, daca ar fi musai ca ea sa existe, ar fi putut fi la 8 noiembrie, ziua in care, in anul 1204, nutiul papal Leon, cardinalul de Santa Croce, trimisul Papei Innocentiu lll, l-a incoronat pe Ionita ca Rex Bulgarorum et Valahorum, la Tarnovo, capitala de atunci a Imperiului romano-bulgar. Aceasta data mi se pare foarte importanta si ar fi trebuit sa fie retinuta si de istoriografia romaneasca.

    Sa ne apropiem de zilele noastre. Dupa distrugerea marii lor metropole, Moscopole, aromanii din Peninsula Balcanica s-au risipit in cele patru zari. Totusi, cand au aflat efectiv romanii din Principate despre existenta fratilor lor sud-dunareni?

    - Dupa infrangerea Revolutiei de la 1848, de teama represaliilor turcesti, pasoptistii romani s-au refugiat in toata Europa. Unii dintre ei, cum a fost generalul Christian Tell, de pilda, au ajuns pana la manastirile de la Muntele Athos, in sudul Peninsulei. Ajuns aici, Tell le-a intrebat pe gazdele sale daca exista si calugari vlahi. "Da, avem unul - i-au raspuns acestea. Este parintele Averchie, mai-marele peste manastirea Iviru, de langa Avdela." Chemandu-l la el, gen. Tell l-a intrebat ce este. Averchie i-a raspuns in aromana: "Eu escu vlah", dupa care au conversat o vreme, fiecare vorbind in dialectul lui. Este vorba despre acelasi Averchie care a venit in tara, in 1864, unde a fost foarte impresionat de faptul ca toata lumea vorbea in aceeasi limba ca si el. Au ramas celebre cuvintele lui din momentul in care, pe campia de la Cotroceni, asistand la o ceremonie militara, a sarit in sus si a exclamat: "Si eu hiu arman!". Marcat de cele intamplate, calugarul Averchie a ajuns la Cuza, a vorbit cu el si s-a oferit sa aduca in tara tineri aromani, pe care sa-i scoleasca in limba romana si sa-i formeze ca profesori pentru scolile romanesti care se deschisesera in sudul Dunarii. Ceea ce s-a si intamplat.

    Aromanii au dat Romaniei personalitati remarcabile. Care dintre acestea este preferata dlui Cândroveanu?

    - Adevarat, sunt multe personalitati carora ar trebui sa li se ridice statui in Romania. Printre ei as putea sa-l remarc pe George Murnu, profesor si istoric, traducatorul in limba romana al "Iliadei" si al "Odiseei". Vorbind despre el, Calinescu afirma, in "Istoria literaturii romane", ca nici macar rusii sau nemtii n-au reusit sa-l traduca pe Homer atat de bine cum a facut-o Murnu. Imi amintesc ca, student fiind, l-am vizitat pe George Murnu la el acasa. "V-ati gandit vreodata sa-l traduceti pe Homer in aromana?" - l-am intrebat eu. "Da, m-am gandit - mi-a raspuns -, dar cati l-ar putea citi? Pe cand asa, il citesc 20 de milioane."
    Un alt macedo-roman remarcabil a fost Theodor Capidan, care a scris tomuri intregi despre dialectul si istoria aromanilor. Apoi, Pericle si Tache Papahagi, Toma Caragiu, George Vraca si multi, multi altii.

    De multe ori, aromanii sunt comparati cu evreii pentru priceperea lor in afaceri. Ce-i face pe aromani sa fie atat de intreprinzatori? Au o gena anume sau e vorba despre situatia lor speciala in Balcani?

    - Da, probabil ca au o gena speciala cand este vorba de afaceri, de comert. S-a vorbit mereu despre inteligenta iesita din comun a aromanilor, comparativ cu a celorlalti balcanici. Se spune ca aceasta inteligenta i-ar fi si pierdut. Cum adica? Fiindca astfel, ei s-au raspandit in toata Peninsula, au ajuns in Austria, Ungaria, Rusia, in vreme ce numarul lor, in Balcani, s-a tot redus. Traind departe de mediul in care s-au nascut, casatoriti adesea cu localnice, s-au departat de limba si de obiceiurile lor. Daca ar fi fost mai putin inteligenti, mai putin intreprinzatori, ar fi ramas un grup compact, ca si ceilalti balcanici, si ar fi avut, poate, acum, si un stat al lor.

    Exista, in Romania, destui aromani de succes in afaceri, in cultura, in sport. Se mai simt ei, acum, aromani, isi mai respecta traditiile, modul de viata?

    - Da, traditiile si le mai pastreaza. Sunt ramuri ale macedo-romanilor - grămostenii, de pilda - care nu s-ar incuscri cu daco-romanii nici sa-i pici cu ceara. Inchipuiti-va, acum, in anul 2003! Este o prejudecata straveche, desi casatorii mixte se fac si aici, in Romania, si acolo, in Balcani. Sau cantecele lor specifice... La fârșeroți, de exemplu, se mai canta si acum antifonic. Cantecul se canta in doi: incepe unul care canta un vers, apoi preia cel de-al doilea, in vreme ce primul tine isonul. E un mod de a canta mostenit de la traco-iliri.
    Pornind de la toate acestea, sunt unii - din interes, desigur - care sustin ideea ca aromanii sunt un popor diferit de cel roman. Ei profita de ignoranta celorlalti si de faptul ca, vreme de 50-60 de ani, au fost rupte orice legaturi intre aromani si tara. Se uita ca, inainte de razboi, acolo era o alta Romanie, a doua Romanie. Vina ne apartine in intregime noua, caci aromanii sunt neinformati si cred tot ceea ce li se spune. E pacat, acest popor se pierde, este asimilat de cei alaturi de care traieste.
    Le doresc aromanilor sa supravietuiasca tuturor interdictiilor si necazurilor si sa ramana asa cum spun fârșeroții, "rămăni", adica "români".


    Lectie de limba Aromana in Grecia 1
    https://www.youtube.com/watch?v=YorRIHbFZ3c

    Lectie de limba Aromana in Grecia 2
    https://www.youtube.com/watch?v=ZkxKSNCKJtY

    Lectie de limba Aromana in Grecia 3
    https://www.youtube.com/watch?v=YM_jQ9s8ZNw
    Ultima modificare făcută de lucumi; 09-May-2018 la 07:27 PM.

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan este/sunt 1 utilizator(i) care navighează în acest subiect. (0 membrii și 1 vizitatori)

Thread-uri Similare

  1. Imagini pentru istorie
    De maria49 în forumul Altele
    Răspunsuri: 0
    Ultimul Post: 11-November-2013, 03:06 PM
  2. Maybach va deveni istorie.
    De Mayernic în forumul Auto
    Răspunsuri: 0
    Ultimul Post: 25-November-2011, 08:15 PM
  3. File de istorie
    De maria în forumul Altele
    Răspunsuri: 7
    Ultimul Post: 24-January-2011, 02:59 AM
  4. Autostrada sau istorie?
    De samantha22 în forumul Din Romania !!!
    Răspunsuri: 2
    Ultimul Post: 12-August-2010, 09:48 PM
  5. Cele mai ciudate meserii din istorie
    De Achilina în forumul Timp liber
    Răspunsuri: 1
    Ultimul Post: 31-July-2010, 08:10 PM

Permisiuni postare

  • Nu puteţi posta subiecte noi.
  • Nu puteţi răspunde la subiecte
  • Nu puteţi adăuga ataşamente
  • Nu puteţi modifica posturile proprii
  •