Pagina 6 din 6 PrimulPrimul ... 456
Rezultate 51 la 55 din 55

Subiect: povestile romanilor

  1. #51
    Membru
    Avatarul lui germinia bloju
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Posturi
    1.538
    Puncte
    53.930
    Nivel
    71
    Puncte: 53.930, Nivel: 71
    Puncte: 53.930, Nivel: 71
    Progres nivel: 92%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 120
    Progres nivel: 92%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 120
    Activitate globală: 12,0%
    Activitate globală: 12,0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1 year registered1000 Experience PointsVeteran5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience Points

  2. #52
    Membru
    Avatarul lui dona
    Data înscrierii
    Dec 2009
    Posturi
    1.574
    Puncte
    80.640
    Nivel
    88
    Puncte: 80.640, Nivel: 88
    Puncte: 80.640, Nivel: 88
    Progres nivel: 28%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 1.310
    Progres nivel: 28%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 1.310
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience PointsVeteran10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdrive

    Implicit

    Iată de ce drapelul României este roşu, galben şi albastru

    http://www.cunoastelumea.ro/iata-de-...n-si-albastru/
    ...........
    Stăm şi astăzi sub semnul lui Zamolxes, chiar dacă unii dintre noi nu avem habar de asta.

  3. #53
    Membru
    Avatarul lui excelsior_7
    Data înscrierii
    Mar 2011
    Posturi
    219
    Puncte
    14.975
    Nivel
    37
    Puncte: 14.975, Nivel: 37
    Puncte: 14.975, Nivel: 37
    Progres nivel: 16%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 675
    Progres nivel: 16%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 675
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience PointsCreated Album pictures3 months registered1000 Experience PointsTagger Second Class5000 Experience Points1 year registered10000 Experience PointsVeteran

    Implicit

    http://24pharte.ro/mihai-viteazul-si...la-alba-iulia/

    Mihai Viteazul către catolici: “Voi nu sunteți mărturisitori ai dreptei credințe, căci nu aveți harul Sfântului Duh în adunarea voastră”

    Cand Mihail-Voda, domnul Ungro-Vlahiei, l-a alungat pe Andrei Bathory si a luat sceptrul Ardealului, a sosit in orasul de scaun, numit Balgrad [Alba Iulia], si a voit ca sa zideasca acolo, in oras, o biserica ortodoxa. Insa preotii, orasenii si toti boierii, fiind de credinta latineasca [a Papei], nu-i ingaduiau sa zideasca, zicand ca ei sunt de credinta dreapta si de aceea nu doresc sa aiba in orasul lor o biserica de lege straina. Atunci domnitorul le-a spus:

  4. #54
    Membru
    Avatarul lui lucumi
    Data înscrierii
    Jan 2010
    Posturi
    1.149
    Puncte
    192.866
    Nivel
    100
    Puncte: 192.866, Nivel: 100
    Puncte: 192.866, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 86,0%
    Activitate globală: 86,0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsVeteranOverdrive

    Implicit

    Mormântul regelui misterios din Ţara Loviştei
    http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=19284

  5. #55
    Membru
    Avatarul lui lucumi
    Data înscrierii
    Jan 2010
    Posturi
    1.149
    Puncte
    192.866
    Nivel
    100
    Puncte: 192.866, Nivel: 100
    Puncte: 192.866, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 86,0%
    Activitate globală: 86,0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsVeteranOverdrive

    Implicit

    Ioan C. Mihail - portretul unui social-liberal, filantrop si om al cetatii
    http://adevarul.ro/cultura/istorie/i...51a/index.html









    .........
    În 1929, a izbucnit Marea Criză, iar Ioan C. Mihail devenise cel mai bogat român din ţară. El a decis să realizeze o premieră pentru un român. Niciodată (poate domnitorii medievali mai făcuseră asta). A decis să îl ajute pe regele Carol al II-lea să garanteze un împrumut extern al României, absolut vital pentru depăşirea crizei, garantând împrumutul cu propria sa avere, impresionantă prin active şi prin rezervele de numerar. Ioan C. Mihail a participat activ la viaţa economică, dar şi socială a Craiovei şi a României, Palatul său fiind gazdă a numeroase evenimente oficiale şi private. În anii 30, ai secolului XX, s-a afirmat că Jean Mihail şi-a exprimat intenţia de a finanţa construcţia unui cartier de locuinţe pentru clasa de mijloc a Craiovei, pe locul unde astăzi se găseşte Stadionul Tineretului (în 1938 s-a numit Stadionul Regele Carol al II-lea), proiect care, nu se ştie de ce, nu s-a materializat.

    Criza s-a încheiat în anul 1933, an în care, la 14 februarie 1933, este datat testamentul lui Ioan C. Mihail. Executori testamentari au fost I.G. Duca, Dr.Constantin Angelescu, Ing. Ştefan Constantinescu, Jan Jakobson. Ioan C. Mihail lăsa întreaga sa avere mobilă şi imobilă statului român, solicitând înfiinţarea unei Fundaţii care să îi poarte numele. Studiind textul Testamentului pe care Ioan C. Mihail l-a redactat, aflăm că ”Fundaţiunea Culturală Ion C. Mihail” urma să fie administrată de către un Consiliu compus din Patriarhul României, Preşedintele Academiei Române, Ministrul Agriculturii şi Domeniilor, Ministrul Instrucţiunii Publice şi Ministrul Sănătăţii Publice”. Acest Consiliu îi putea coopta şi pe executorii testamentari „Prof. Dr. Constantin Angelescu şi Insp.Ing. Ştefan Constantinescu”.

    Ioan C. Mihail îşi dezvăluie, în acest testament, întreaga sa personalitate de filantrop, om politic cu viziune social-liberală. Dorea ca moşiile sale să fie împărţite în loturi, iar ţăranii să primească loturi mici, de trei hectare, la preţuri accesibile. Ioan C. Mihail moştenise 80 000 ha pământ. În urma exproprierilor cauzate de reforma agrară, în 1921, mai deţinea totuşi 15 000 ha, în afară de terenuri vilane, extravilane, vii, livezi, păduri, islazuri, heleştee.

    Statul avea dreptul să păstreze acele fonduri forestiere supuse regimului silvic şi terenurile în care să fie înfiinţate fermele model, şcoli tehnice agricole, aşezăminte industrial-agricole.

    Sumele obţinute din vânzarea loturilor, urmau să formeze ”Fondul Ioan C. Michail” din care statul trebuia să finanţeze acţiuni de utilitate publică. Astfel, în localităţile în care Ioan C. Mihail avea moşii, urmau să fie modernizate şcolile, dotate cu biblioteci, urmau a se introduce cursuri de agricultură. Se preconiza chiar construirea de noi şcoli şi biblioteci rurale. Acelaşi fond urma să ofere ajutoare materiale şi cărţi copiilor săraci pentru a nu abandona şcoala.

    Ioan C. Mihail a dispus întemeierea unei Academii Agricole în apropiere de Bucureşti (care să îi poarte numele) sau pe una din proprietăţile sale din Judeţul Ilfov unde existau terenuri suficiente pentru un învăţământ superior agricol şi o cercetare ştiinţifică agricolă de performanţă. Erau prevăzute cheltuieli de construcţie a spaţiilor, dotare, cheltuieli cu personalul didactic şi procesul educaţional. Academia urma să fie autonomă, dar ”recunoscută de Stat ca persoană morală”.

    Academia Română primea un milion de lei pentru a premia lucrări ştiinţifice de excepţie. Această instituţie urma să stabilească subiecte de cercetare din ” istoria naţională sau din ramuri a ştiinţelor morale şi politice ”. Dacă evaluarea nu conducea la găsirea unei lucrări încadrabile în sistemul de evaluare, suma rămânea pe mai departe în Fondul donat Academiei, pentru a fi întrebuinţat ulterior.

    Academia urma să ofere, la fiecare cinci ani un premiu între 5 000-10 000 lei pentru o lucrare literară (versuri, proză) de excepţie. În plus, Academia Română urma să premieze descoperiri ştiinţifice de excepţie.

    Pentru oraşul Craiova, judeţul Dolj, Ioan C. Mihail a dispus adăugarea în Fondul ”Nicolae şi Victoria Michail” deja existent a sumei de 500 000 lei pentru a fi ajutaţi săracii şi bolnavii oraşului.

    Oraşul Turnu Severin, judeţul Mehedinţi primea 500 000 lei pentru înfiinţarea ”Fondului Constantin N. Michail” din care să fie ajutaţi săracii, infirmii şi bătrânii.

    Localitatea Turnu Măgurele din judeţul Teleorman primea 500 000 lei care să constituie ”Fondul Ioan C. Michail” pentru crearea şi întreţinerea unui azil de bătrâni.

    Localitatea Caracal, judeţul Romanaţi primea 500 000 lei pentru crearea ”Fondului Ioan C. Michail” din care să fie suplimentat numărul paturilor de la spitalul din Caracal.

    Localitatea Tecuci, din judeţul Tecuci, primea 200 000 lei, pentru înfiinţarea ”Fondului Nicolae şi Ioan C. Mihail”, destinat ajutorării săracilor. Fondul va fi integrat în bugetul Primăriei, dar va fi intangibil pentru destinaţii, altele decât cele din testament. Ioan C. Mihail lăsa localităţii Tecuci, încă 200 000 lei, în ”Fondul Constantin N. Mihail”, pentru a se adăuga noi paturi în spitalul localităţii, în limita acestui fond.

    Casa Bisericilor primea 200.000 lei pentru reparaţia şi pictarea Bisericii Ortodoxe din localitatea Drăgăneşti, judeţul Tecuci, aflate pe moşia lui Ioan C. Mihail.

    O altă prevedere testamentară se referă la înfiinţarea Institutului Maternităţii din Bucureşti, care urma a fi organizat, dotat şi administrat în conformitate cu ultimele standarde existente atunci la Paris, socotit farul călăuzitor al ştiinţei şi culturii europene. Ioan C. Mihail dorea ca Institutul să funcţioneze într-o zonă curată, igienizată a Bucureştilor, la Filaret. Institutul urma să aibă 60 de paturi pentru naşteri, 20 de paturi pentru intervenţii de obstetrică, ginecologie şi chirurgie pentru femei însărcinate sau femei cu afecţiuni ginecologice, 5 paturi urmau să fie alocate studiului celor mai grave boli ginecologice. În plus se prevedea înfiinţarea unei secţii de puericultură. Localul urma să aibă săli de conferinţe, amfiteatre. În acelaşi complex, dar izolat de spaţiile medicale, urmau a fi construite locuinţe pentru personalul necesar. Suma alocată acestui Institut, de la cumpărarea terenului, până la construcţie, dotare, întreţinere, plata salariilor se ridica la 10 milioane lei. În plus, Institutul putea să îşi creeze propriile venituri, pe care trebuia să şi le administreze autonom.

    Ioan C. Mihail a dispus separat în testamentul său, sume de bani, iertări de ipoteci, datorii pentru prietenii săi, colaboratorii şi rudele sale.

    Imobilele (Casele din Bucureşti-Calea Victoriei nr.73, 75, Craiova (numele străzilor la momentul testamentului) - str. Unirii nr.17, 48, str. Rosetti nr.1, Romul nr.2, Gheorghe Chiţu nr. 12, Edgar Quinet nr. 47), sumele de bani aflate în depozite bancare, bijuteriile de colecţie şi banii din ”casele de fier” de tip ”safe”, colecţiile de tablouri, artă decorativă europeană au trecut în proprietatea statului. Ioan C. Mihail a dispus ca toate casele sale să fie vândute de către stat, iar banii să intre în Fundaţia ”Ioan C. Michail”. Dacă Statul român considera că trebuia să păstreze casele pentru buna sa funcţionare, acestea puteau să nu fie vândute. Se considera că din averea sa în bani circa 30 milioane lei erau în aur în depozite bancare din Craiova, Bucureşti, Tecuci, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, precum şi în ”casetele de la Banc of Roumanie şi în casele de fier din locuinţele mele din Craiova, str. Unirii, nr.17 şi din Bucureşti, Calea Victoriei nr.73”. În plus, 95 milioane lei se aflau în ”efecte şi acţiuni” care au fost depuse ”la diferite bănci din Bucureşti şi Craiova: la Banca Naţională din Bucureşti, Craiova şi Tecuci, la Banca de Credit Român din Bucureşti, la Banc of Roumanie Ld din Bucureşti, la Societatea Bancară din Bucureşti, la Banca Românească din Bucureşti, Craiova şi Oradea, la Banca Generală a Ţării Româneşti din Bucureşti şi Craiova, la Banca Comerţului din Craiova, la Banca ”Aşer Eschenazy” din Craiova, la Banca ”Sindicatului Agricol” din Tecuci, la Banca ”Prima Casă de Economii” din Satu Mare, la Banca ”Aurora” din Baia Mare”.

    Ioan C. Mihail a prevăzut că dacă, între data redactării acestui testament şi data morţii sale, el va mai avea şi alte bunuri mobile şi imobile şi pentru toate acestea se va urma linia generală a testamentului său. În plus, casele din Craiova şi Bucureşti care nu au fost incluse în testament, urmau a fi vândute, după moartea sa, prin licitaţie, ori păstrate pentru stat, dacă acesta avea nevoie de ele pentru buna sa funcţionare. Statul devenea astfel ”legatar universal” al său.

    .......
    Aşadar, totalul averii lăsate de Jean Mihail statului român a fost stabilit undeva între patru şi şase miliarde de lei, la nivelul anului 1936. Având în vedere că anul 1938 a fost maximul leului ca monedă naţională, Ioan C. Mihail a fost practic cel mai bogat român la acea dată.

    Totuşi, aşa cum s-a văzut, testamentul lui Ioan C. Mihail nu a fost respectat. Testamentul său a fost publicat în ”Monitorul Oficial” nr.300 din 28 decembrie 1936. Fundaţiunea Culturală ”Ion C. Michail” s-a înfiinţat la 1 septembrie 1936 şi a funcţionat până în anul 1948, când toate fundaţiile private şi de stat au fost desfiinţate.

    Totuşi, nerespectarea testamentului lăsat de Ioan C. Mihail a început imediat după înfiinţarea Fundaţiei. Conducerea Fundaţiei şi personalul acesteia aveau salarii destul de mari, dar activitatea Fundaţiei stagna în mod nejustificat.

    În perioada 24 octombrie-10 noiembrie 1943, cu ocazia organizării în Palat, a Expoziţiei ”Săptămâna Olteniei”, sub patronajul Fundaţiei Regale „Regele Carol I” (expoziţia cuprindea realizări ale Olteniei din agricultură, industrie, cultură şi artă), Palatul Mihail din Craiova a fost vizitat de regele Mihai I şi mareşalul Ion Antonescu, aceştia găsind palatul aflat în stare proastă.

    Aşadar, din 1936 şi până în 1948, nimeni nu dusese la îndeplinire vreo prevedere testamentară a lui Ioan C. Mihail. S-a acreditat ideea că în perioada comunistă s-ar fi produs devalizarea averii lui Ioan C. Mihail, dar deja averea acestuia se afla în proprietatea statului din 1936, iar comuniştii nu puteau confisca ceea ce statul deţinea deja.

    Este evident că autorităţile române de după 6 martie 1945 (instalarea guvernului Petru Groza este data limită pe care Justiţia Română o ia în calcul pentru începutul deposedărilor realizate de către regimul comunist) dar şi după 30 decembrie 1947 nu au respectat testamentul, iar numele familiei Mihail a căzut în uitare. Până în 1958, România a fost ocupată militar de Armata Roşie deşi Tratatul de Pace de la Paris din 1947 prevedea ca Armata Roşie să se retragă în 90 de zile. În 1947, palatul a fost sediu administrativ al Universităţii din Craiova (Facultatea de Agricultură a fost înfiinţată în aprilie 1947), iar din 1954 s-a înfiinţat Muzeul de Artă, prin transferarea unei părţi din tablourile de la Pinacoteca Aman, în Palatul Mihail. Atât în timpul vieţii lui Ioan C. Mihail, cât şi după moartea sa, oficialităţi româneşti şi străine au fost găzduite în Palatul Mihail.

    În anii 60, a ars conacul Colloni din Deveselu, nemaifiind vreodată restaurat. Cutremurul din martie 1977 a afectat Palatul Mihail din Craiova, dar la insistenţele lui Nicolae Ceauşescu, acesta a fost restaurat, deşi erau voci care cereau demolarea palatului.

    Palatul Mihail din Craiova s-a degradat vizibil, abia în 2009, începându-se lucrări de restaurare (până în 2013), dar acestea sunt departe de a fi redat aspectul de odinioară a celei mai reprezentative clădiri din Oltenia şi printre cele mai deosebite din sudul României.

    Specialiştii în istoria artei şi arhitecturii au relevat asemănările dintre Palatul Mihail din Craiova şi „Château Cheverny” de pe Valea Loirei, din Franţa.

    Ioan C. Mihail rămâne un reper pentru cum ar trebui să procedeze un politician şi un om de afaceri român. El a crezut sincer că averea sa va contribui la modernizarea României. El nu şi-a înstrăinat averea şi a ales să trăiască în România, lăsând, după moartea sa, imensa sa avere statului român, „să fie întrebuinţată în opere de utilitate publică, care să dea satisfacere unora dintre numeroasele trebuinţe reclamate de dezvoltarea şi propăşirea ţării noastre”, aşa cum stă scris în Testamentul său.

    Aşadar, exemplul lui Jean Mihail ar fi trebuit urmat de politicienii de ieri, dar şi de cei de astăzi şi de mâine ai României.
    Ultima modificare făcută de lucumi; 07-January-2018 la 07:08 PM.

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan este/sunt 1 utilizator(i) care navighează în acest subiect. (0 membrii și 1 vizitatori)

Thread-uri Similare

  1. Cinste lor! Cinste lor romanilor!
    De Komoandru în forumul Din Romania !!!
    Răspunsuri: 76
    Ultimul Post: 10-August-2017, 01:51 PM
  2. Dramele romanilor
    De Komoandru în forumul Istoria
    Răspunsuri: 38
    Ultimul Post: 13-August-2016, 06:30 PM
  3. Crestinismul ortodox religia fundamentala a romanilor
    De giumbusluc în forumul Religie
    Răspunsuri: 2
    Ultimul Post: 28-January-2014, 04:14 PM
  4. Elenele in istoria romanilor
    De Komoandru în forumul Istoria
    Răspunsuri: 0
    Ultimul Post: 10-March-2013, 11:39 PM
  5. Zicale da€™ale romanilor
    De admin în forumul Timp liber
    Răspunsuri: 1
    Ultimul Post: 11-April-2010, 08:19 PM

Permisiuni postare

  • Nu puteţi posta subiecte noi.
  • Nu puteţi răspunde la subiecte
  • Nu puteţi adăuga ataşamente
  • Nu puteţi modifica posturile proprii
  •