Pagina 2 din 8 PrimulPrimul 1234 ... UltimulUltimul
Rezultate 11 la 20 din 74

Subiect: Cinste lor! Cinste lor romanilor!

  1. #11
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    Ion Jinga: Compatrioţii mei nu au niciun motiv să se simtă vinovaţi că sunt români în Marea Britanie

    de Iuliana Enache - Mediafax Cotidianul britanic Daily Telegraph a publicat, joi, în ediţia electronică o scrisoare a ambasadorului român la Londra, Ion Jinga, intitulată "Vinovaţi de a fi români în Marea Britanie", în care acesta denunţă tendinţele rasiste din presa tabloidă şi promovate de partidul antiimigraţie UKIP.


    Ambasadorul român în Marea Britanie, Ion Jinga (Imagine: Răzvan Chiriţă/Mediafax Foto)

    Ambasadorul citează un fragment din scrisoarea unui medic chirurg, care şi-a obţinut specialitatea în Marea Britanie, în urma unor examene dure şi care are familie şi o casă la Londra. "Din partea unui astfel de specialist, cu un statut social ridicat, nu te aştepţi la plângeri despre discriminare şi rasism", afirmă diplomatul român.
    În această scrisoare, medicul se plânge de discriminarea cu care se confruntă începând din ianuarie 2013 atât din partea pacienţilor, cât şi a colegilor medici. "Nu m-am cofruntat cu rasismul în această ţară până în 2013. Acum, aproape zilnic sunt întrebată de unde sunt şi mă confrunt cu o atitudine rasistă în urma răspunsului. Unele persoane nu spun nimic, majoritatea îşi exprimă surpriza, unele dintre ele îmi spun că nu le plac românii, iar altele încep să comenteze negativ despre noi", afirmă ea.
    Această atitudine rasistă este atribuită de ambasador informaţiilor distorsionate servite continuu de presa tabloidă şi de un partid politic, referindu-se la UKIP. El citează câteva dintre numeroasele titluri referitoare la români şi bulgari, apărute în presa britanică: "29 de milioane de români şi bulgari (populaţia însumată a celor două ţări) se vor năpusti în Marea Britanie la 1 ianuarie 2014", "Stop imigraţiei masive a bulgarilor şi românilor în 2014", "România şi Bulgaria sunt două ţări măcinate de corupţie şi crimă organizată", "Nou val de imigranţi UE ne ia locurile de muncă" sau "Persoanele din România şi Bulgaria trăiesc ca animalele şi vor vrea să locuiască într-o ţară civilizată ca Marea Britanie".
    "Cu siguranţă, majoritatea britanicilor respinge orice comportament xenofob şi personalităţi britanice remarcabile şi-au exprimat aprecierea faţă de contribuţia valoroasă a românilor care trăiesc în Marea Britanie", afirmă Jinga, enumerând mai mulţi oameni politici britanici, în frunte cu premierul David Cameron.
    Ambasadorul susţine că, în opinia sa, ceea ce îi deranjează pe britanici este faptul că cetăţenii europeni ar putea veni să beneficieze de sistemul de protecţie socială din Marea Britanie, fără să contribuie la economie.
    "Înţeleg acest lucru, dar el poate cu greu să fie legat de români deoarece prezenţa lor aici este în principal rezultatul cererii pieţei britanice. Ei nu pun presiune pe sistemele social şi de sănătate pentru că majoritatea au între 18 şi 35 de ani, cu puţine necesităţi de îngrijire medicală sau care să solicite asistenţă socială. Dintre ei, 62 la sută nu au persoane în întreţinere, iar 32 la sută au doar un copil. Din numărul total de 40.171 de alocaţii solicitate pentru copiii care trăiesc într-o altă ţară membră UE, doar 324 merg către copii români - este neglijabil", explică ambasadorul.
    "Prin urmare, compatrioţii mei nu au niciun motiv să se simtă vinovaţi că sunt români în Marea Britanie. Raţiunea trebuie să prevaleze în faţa abordărilor emoţionale", conchide el.
    constantintgd

  2. #12
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    Proiect ambițios. Sute de iubitori ai muntelui vopsesc marcaje și montează indicatoare pe poteci

    digi24.ro –
    Vizualizare foto
    • Proiect ambițios. Sute de iubitori ai muntelui vopsesc marcaje și montează indicatoare pe poteci

    Sătui să mai audă de turişti rătăciţi sau dispăruţi pe cele mai înalte culmi din ţară, sute de iubitori ai muntelui au gândit un proiect inedit şi extrem de ambiţios. Şi-au propus să refacă toate potecile şi traseele anevoioase de pe crestele munţilor. Ei urcă în fiecare săptămână la peste 1400 de metri altitudine, unde ore în şir vopsesc marcaje turistice, montează indicatoare şi îndepărtează cu grijă toate obstacolele de pe cărările muntelui.

    Munţii Făgăraş, cota 1450. Până aici au urcat tineri încărcaţi cu bagaje în care poartă zeci de cutii cu vopsea şi unelte metalice. „Curăţăm scoarţa veche ca să adere vopseaua şi facem un semn pentru urcare şi unul pentru coborâre", spune unul dintre ei.
    Tinerii vin din toate colţurile ţării şi lucrează în domenii diferite. Muntele îi uneşte într-o echipă cu un singur ţel: acela de a ajuta. Supravegheaţi îndeaproape de experţii unei asociații montane, voluntarii au urcat pe mai multe piscuri din ţară unde au schimbat marcaje şi indicatoare turistice vechi de aproape 40 de ani.
    „Când eram mai mică m am rătăcit de câteva ori pe munte. Nu am găsit marcajul sau era prost făcut. Mi-am dat seama cât de util este pe munte", a explicat Andreea Bălbărău Asociaţia Montană Carpați.
    „Semnele sunt punct, cruce, triunghi si banda, toate pe fond alb si de culori diferite: rosu, galben sau albastru. Marcajele sunt sigur una dintre componentele de bază ale securității pe drumurile de munte", subliniază Florin Fratu Aosciaţia Montană Carpaţi.
    Aparent banale, aceste marcaje vopsite pe bucăţi din tablă sau pe copaci sunt de un real folos turiştilor dornici să facă drumeţii pe munte. În urmă cu o lună, un turist din Bucureşti nu le-a observat şi s-a rătăcit prin Munții Făgăraș. Salvamontiştii l-au salvat cu ajutorul unui elicopter SMURD, după ce acesta îşi pierduse cunoştinţa.
    Până acum cei peste o sută de voluntari împreună cu membrii asociaţiei montane au refăcut 500 de kilometri din cele 800 de trasee de munte din România. Demersul lor este susținut de salvamontiști și finanțat din donații.
    constantintgd

  3. #13
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    Nicolae Furdui-Iancu, mesaj din Ţara Moţilor: „Vorbim despre aurul de la Roşia Montană, dar despre pădurile care se taie de ce nu se discută? Nu e tot un aur?”

    de Adriana Stanca



    Foto: Mediafax (Victor Ciupuliga)
    Născut şi crescut în Poiana, sat din vecinătatea localităţii miniere Roşia Montană, interpretul de muzică populară Nicolae Furdui-Iancu este unul dintre oamenii care înţeleg cel mai bine situaţia moţilor. Se arată mâhnit că nu doar zăcâmântul din munţi, ci şi pădurile, „un aur al munţilor”, se risipesc în vreme ce Guvernul nu are timp, nu ştie sau nu vrea să facă nimic pentru a le salva: „Aş vrea ca cei din Piaţa Universităţii să se gândească şi la alte avuţii naţionale care se risipesc. Nu numai la aur”.
    Când vine vorba de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, Nicolae Furdui-Iancu vorbeşte din perspectiva unui om care cunoaşte traiul din Ţara Moţilor.
    „Adevărul este undeva la mijloc. Au dreptate şi unii şi alţii. Eu trăiesc acolo în zonă, ştiu ce nevoi au oamenii, dar în acelaşi timp sunt conştient că şi mediul trebuie protejat”, a explicat artistul pentru gândul.
    În plus, spune el, nu-i cinstit ca istoria să se repete, iar de bogăţia României să se bucure alţii decât românii.
    „Sunt conştient de faptul că avuţia naţională încape din nou pe mâini străine. Dacii au exploatat acest zăcământ, apoi romanii. Apoi au venit austriecii, au exploatat ei. Au venit ruşii, au exploatat ei. În perioada comunistă l-am exploatat şi noi puţin, dar acum, din nou, au venit străinii să exploateze aurul de la Roşia. Mă doare faptul că noi, românii, statul român, autorităţile nu sunt în stare să exploateze acest zăcământ. Să-l exploatăm noi, pentru noi şi pentru binele nostru”, adaugă Furdui-Iancu.
    Dar aurul nu-i singurul lucru de preţ din Munţii Apuseni. Defrişările masive din ultimii ani păgubesc ţinutul: „Se discută despre aurul de la Roşia Montană, dar despre pădurile care se taie de ce nu se discută? Acela nu este tot un aur al munţilor, care dispare încet încet? Şi nu spune nimeni nimic. Aş vrea ca cei din Piaţa Universităţii să se gândească şi la alte avuţii naţionale care se risipesc. Nu numai la aur.”
    Viitorul României pare să fie decis la întâmplare, spune Nicolae Furdui-Iancu, arătând cu degetul către guvernele pe care România le-a avut de la Revoluţia din anul 1989 şi până în prezent.
    „De 20 de ani se distruge industria, agricultura şi nu punem nimic în loc. Eu, ca român, mi-aş dori ca Guvernul care este acum la putere, dar şi cele care vor veni să aibă o strategie pe termen lung şi să ştim, să ni se spună tuturor încotro ne îndreptăm”, spune artistul. „Ce vrem noi să facem din ţara asta? Ce se întâmplă cu viitorul României, încotro ne îndreptăm? Dezvoltăm agricultura, dezvoltăm industria, turismul...? Pe ce mergem noi în viitor? Eu cred că nimeni nu ştie. Mergem aşa haotic, de azi pe mâine, ce-o fi, o fi”.
    „Nu am ales politica pentru căpătuială”
    Spune că a încercat chiar el să contribuie la schimbarea de care ţara are nevoie, întrând în politică. În anul 2002, s-a înscris în Partidul Naţional Liberal (PNL), devenind ulterior consilier judeţean în Alba.
    „Mi se punea des întrebarea <aţi făcut multe pentru dumneavoastră, de ce nu vreţi să faceţi ceva şi pentru noi?>. Aşa am gândit eu atunci, că ar fi bine să mă implic. Am considerat că trebuie să fac ceva şi pentru comunitate”, explică el acum.
    După două legislaturi, Furdui-Iancu a candidat la alegerile parlamentare pentru Colegiul Apuseni. Fără succes însă: „N-a fost să fie, n-am fost ales. Aşa că m-am dat deoparte, pentru că un politician trebuie să meargă în Parlament nu prin fraudă, ci dacă lumea îl alege. Eu nu spun că n-au fost voci care m-au acuzat (pentru intrarea în politică, n. red), însă eu am avut cele mai bune intenţii. Nu am ales politica pentru căpătuială. N-am intrat în politică pentru a realiza ceva pentru mine. Pentru mine am realizat în carieră”.
    În plus, a realizat atunci că „politica nu este pentru artişti. În politică trebuie să ai altă structură, mai ales psihică, pentru a rezista la toate atacurile şi la tot ceea ce se întâmplă azi acolo. Unui artist care are sufletul mai sensibil îi e greu să reziste.”
    Aşadar, acum, Nicolae-Furdui Iancu este simplu membru al partidului, fără a deţine vreo funcţie, dedicându-se primei sale pasiuni: cântecul popular. Susţine concerte atât în ţară, cât şi dincolo de graniţe, în oraşe în care există comunităţi mari de români. „Cele mai multe concerte sunt aici, însă şi în afara graniţelor României cânt tot pentru români. Mă primesc la fel de bine peste tot, dar poate că cei plecaţi din ţară trăiesc mai intens şi receptează mai bine mesajul cântecelor mele”, povesteşte artistul.
    Spune însă că, de fiecare dată, citeşte în ochii spectatorilor, dorul de casă. Poate că acesta este şi unul dintre motivele pentru care mirajul străinătăţii nu l-a „păcălit” niciodată.

    Foto: Mediafax (Liviu Chirica)
    „Nu am fost niciodată tentat să părăsesc ţara. Nici măcar când am fost în concerte în străinătate înainte de 1989, când foarte mulţi români aproape şi-au sacrificat viaţa fugind peste graniţe, supunându-se la riscuri foarte mari... Nu mi-am dorit niciodată să plec din România”, mărturiseşte Nicolae Furdui-Iancu, aducând totodată şi argumente ce ţin de un soi de etică a profesiei.
    „Având această pasiune, care la un moment dat s-a transformat în profesie, am considerat că nicăieri nu e mai bine ca în ţara ta nu poţi să interpretezi cântecul popular românesc”, spune artistul.
    De altfel, îşi aminteşte acum, în familia sa, baladele şi doinele populare au fost şi primele lecţii de istorie pe care le-a primit. A început cu piese ale interpreţilor de muzică populară cunoscuţi la vremea respectivă, însă iniţial, totul era „o încercare”.
    „Cântam din repertoriul lui Felician Fărcaş, Ion Cristoreanu, repetam şi eu să văd dacă pot cânta aşa. Abia când vocea a început să se maturizeze am conştientizat că aş avea puţin talent”, povesteşte artisul. „Dar nu am preluat repertoriul dânşilor şi am fost conştient că trebuie să fiu eu, să scot la iveală personalitatea mea, fără să fiu copie a cuiva”, mai spune Furdui-Iancu.
    Scena – „o catedră mai mare”
    Puţini ştiu însă că, înainte de a debuta pe micul ecran – la 28 de ani -, artistul a fost profesor de limba română şi limba franceză. Îşi aminteşte cu drag de perioda în care a a lucrat în învăţământ, însă mărturiseşte acum că nu regretă alegerea făcută, mai ales că, în fond, muzica educă şi ea.
    „Nu pot să spun că mi-e dor de vremurile acelea, pentru că repertoriul pe care eu l-am abordat m-a transformat într-un dascăl pentru mai mulţi. Consider că mesajele cântecelor mele au influenţat foarte multă lume. Eu, fiind dascăl de profesie, am considerat scena o catedră mai mare”, spune cântăreţul.
    Totuşi, din când în când, revine în postura de a da note. La concursurile adresate tinerilor interpreţi de muzică populară încearcă însă să fie îngăduitor.
    „Eu consider că doar cine a trăit emoţiile scenei şi le trăieşte în continuare, doar acela îi poate înţelege pe tinerii concurenţi. Eu cred că noi, interpeţii, am fi mult mai avizaţi să jurizăm, decât alte persoane care n-au avut contact cu scena şi care doar ascultă şi critică, dar ei n-au trecut prin acele momente de emoţie ca să-şi dea seama că ea (emoţia, n. red) poate să fie constructivă sau distructivă”, explică artistul. „Poate că tânărul respectiv are nişte performanţe extraordinare, dar poate nu a putut trece peste emoţii. Noi, interpreţii, suntem cei care sesizăm acest lucru”, adaugă Nicolae Furdu-Iancu.

    Foto: Mediafax (Ovidiu Dumitru Matiu)
    Greu îi este însă când urcă pe scenă alături de copii lui, Maria şi Tudor, care, deşi au studiat ştiinţele economice, se bucură din când în când să cânte alături de tatăl lor. „E foarte greu, pentru că emoţiile sunt de trei ori mai mari. Poate nu am emoţii aşa mari pentru mine, cât am pentru cei din jurul meu”, mărturiseşte artistul.
    „Copiii n-au îmbrăţişat deocamdată această carieră. Ei au drumul lor, profesiile lor. Pentru ei, cântecul popular este pasiune. Dacă va deveni şi profesie depinde doar de ei. Bineînţeles, m-aş bucura să se întâmple asta.”
    Despre Nicolae Furdui-Iancu
    S-a născut pe 26 octombrie 1955, în Poiana, comuna Sohodol, judeţul Alba. A urmat Liceul Pedagogic de Învăţători din Abrud, apoi a studiat la Institutul pedagogic din Oradea. Mai târziu, a absolvit Facultatea de Psihologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.
    A lucrat în învăţământ până în 1989.
    Primii paşi în cariere de interpret de muzică populară i-a făcut la finele anilor ’70, când a câştigat premiul I la Festivalul de Folclor din Drobeta Turnu-Severin.
    În decembrie 1984 a început să înregistreze, iar un an mai târziu a avut prima apariţie televizată, în cadrul emisiunii „Tezaur folcloric”, de la TVR. Tot în 1985 a fost desemnat câştigător al Festivalului de Folclor „Steaua Dunării” din Galaţi, apoi a obţinut marele premiu la concursul „Floarea din Grădină”.

    Foto: Facebook//Nicolae Furdui Iancu (Alături de Ioan Bocşa şi Drăgan Muntean)
    Primul LP l-a lansat în anul 1987 şi tot atunci a înfiinţat la Alba-Iulia grupul folcloric „Crai Nou”. A continuat să înregistreze şi să susţină numeroase concerte în ţară, iar mai târziu şi în străinătate.
    De-a lungul carierei sale, talentul i-a fost răsplătit cu numeroase premii şi trofee, printre care premiul România Internaţional” pentru promovarea cântecului istoric, Premiul Ethnos” pentru originalitatea interpretării şi valorificarea scenică a cântecului tradiţional din Transilvania şi Diploma de Excelenţă cu ocazia Jubileului TVR (50 de ani), pentru rolul avut în istoria Televiziunii Române.
    De asemenea, în anul 2002, preşedintele României Ion Iliescu i-a conferit Crucea naţională Serviciul Credincios clasa a III-a, iar în anul 2004, Nicolae Furdui-Iancu a primit şi Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului”.
    În 2011, interpretul de muzică populară a primit Premiul de Excelenţă în cadrul Galei Premiilor Electrecord.
    constantintgd

  4. #14
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    O ştire de necrezut: Cel mai igienic spital din lume se află la Braşov!




    - Spitalului "Sfântul Constantin" din Braşov i s-a decernat locul I în UE la curăţenie! -

    De necrezut, dar un spital privat românesc, "Sfântul Constantin", din Braşov, a primit re*cent cel mai important premiu acordat de Or*ga*nizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS): "Eu*ropean Hand Hygiene Excellence Award 2013". În contextul în care, zi de zi, televi*ziu*nile şi ziarele dau publicităţii situaţia dezas*tru*oasă din unele spitale româneşti, vestea aceas*ta, prea puţin mediatizată, este de natură să mar*cheze un precedent spectaculos. Dr. An*dreea Moldovan, doctor în medicină la Ge*neva, responsabila întregului sistem igienic din spital, a aşteptat cu mari emoţii decizia juriului internaţional. Iniţial, dintre zecile de spitale europene care s-au înscris la concurs, spitalul bra*şovean se calificase în finală, prin*tre pri*me*le patru cele mai curate, alături de spitale din Berlin, Luxembourg şi Dublin. Du*pă un nou audit al juriului, condus de pro*fe*sorul Didier Pittet, colaborator OMS şi direc*to*rul progra*mu*lui de control al infecţiilor din Spi*talul Uni*versitar din Geneva, votul a în*clinat spre "Sfân*-tul Constantin", care a obţinut astfel Locul I. Impresionaţi de sistemele de igienă aflate în funcţiune la cel mai înalt stan*dard, membrii juriului şi-au justificat decizia astfel: "Spitalul dv. a demonstrat o excepţio*nală capacitate de implementare a strategiei unei campanii efec*tive de igienă şi a urmărit cu perseverenţă pro*gramele asociate pentru susţinerea celei dintâi provocări globale, privind siguranţa pacien*tului, promovate de OMS: Clean Care is Safer Care (O îngrijire me*dicală curată înseamnă o îngrijire medi*cală mai sigură)". De notat că exigenţele impuse de OMS sunt extrem de complicate, zeci de spitale europene de top nereuşind nici măcar să se califice în concurs. Auditul de eva*luare a cuprins: politica generală de pre*venire şi control al infecţiilor, instruirea per*so*nalului, siguranţa mediului spitalicesc, dezin*fecţia spaţiilor, controlul deşeurilor, rezul*tatele testelor de sanitaţie, circuitele pacienţilor, vizi*tatorilor, personalului şi dezinfectanţilor, pre*cum şi metodele de igienizare folosite şi chiar cheltuielile spitalului cu implementarea aces*tor politici. Succesul spitalului braşovean, ati*pic pentru România actuală, reprezintă spar*gerea unei bariere psihologice.

    Agenţia Naţională de Transplant şi centralismul... democratic

    Dacă această barieră psihologică a fost de*păşită, demonstrând lumii medicale interna*ţio*nale că o instituţie a sănătăţii, ca "Sfântul Cons*tantin", face parte din elita europeană a spi*talelor, în schimb, în alte domenii de să*nă*tate, autorităţile României sunt cu mult în ur*ma lumii reale. Spre exemplu, Agenţia Naţio*na*lă de Transplant (ANT) şi Ministerul Să*nă*tă*ţii ţin de şapte luni (!) în sertare dosarul îna*intat de directorul spitalului "Sfântul Cons*tan*tin", prin care se solicită ca o echipă de chi*rurgi din Bra*şov, condusă de doctorul Bogdan Moldo*van (specializat în transplant pe lângă marii aşi ai Europei), să poată face ceea ce ştie mai bine: transplant renal şi prelevare de or*ga*ne. Dacă domnii din Bucureşti nu-şi fac timp să vină la Braşov (deşi legea spune că echipa de acre*ditare este obligată să vină în ma*xi*mum 30 de zile de la depunerea actelor), pen*tru a vedea cu ochii lor dotările de excepţie şi calificarea ma*xi*mă a personalului medical, în schimb, au ve*nit de câteva ori chirurgii din Ge*neva, care au rămas încântaţi de colegii lor români. Pe scurt, spitalul vrea să facă un trans*plant renal gra*tuit, de la o mamă către fiul ei (Maria Mircea către Nicolae Mircea din Făgăraş, care suferă de Insuficienţă Renală Terminală), în timp ce bi*rocraţii din capitală nu vor să coboare din tur*nul de fildeş pe pă*mânt. Cel Mai Curat Spital din Europa, po*trivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, are spe*cialişti de prima mână, săli de operaţie de nivel european, bunăvoinţa şi ge*ne*rozitatea de a opera gratis, în cadrul unui pro*iect umanitar, dar nu poate face un trans*plant de rinichi, pentru a-i reda speranţa de viaţă unui tânăr de 18 ani, din cauză că domnul X de la ANT îşi împregetă să semneze o hârtie. Nu sunt un adept al regionalizării, dar dacă me*dicii din "Re*giunea Braşov" ar avea permi*siu*nea să-l ope*reze pe Nicuşor din Făgăraş, fără să mai în*trebe Bucureştiul, atunci aş vota pen*tru regionalizare!
    constantintgd

  5. #15
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    Marele savant român Henri Coandă (inventatorul avionului cu reacţie). Fotografia a fost dedicată „prietenului E. Bodnăraş“, în 22 dec. 1971.
    constantintgd

  6. #16
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    Simona Halep a cucerit și Moscova


    Simona Halep este cel mai bun sportiv pe care il are Romania

    Jucătoarea română de tenis a câștigat turneul Kremlin Cup, obținând al cincilea titlu în 2013.

    Simona Halep este cel mai de succes sportiv român al anului. Constănțeanca în vârstă de doar 22 de ani s-a impus în finala de la Moscova în fața australiencei Samantha Stosur, fostă câștigătoare la US Open și ex-finalistă la Roland Garros, după încă o demonstrație de tenis de înaltă calitate.

    Românca a jucat extraordinar în Rusia, câștigând toate seturile pe care le-a disputat - o performanță care arată cât de mult a crescut nivelul jocului româncei în ultimele luni.

    Simona a început meciul bine, desprinzându-se rapid la 3-1, însă jucătoarea de la Antipozi a replicat printr-o serie identică de trei game-uri câștigate. Stosur a salvat numeroase minigi de break, dar a profitat de singura astfel de oportunitate pe care a avut-o. Nu a fost de ajuns, Halep reușind să își adjudece primul set în tie-break, cu scorul de 7-1.

    Manșa secundă a început cu Stosur în căutare de răzbunare. Australianca a reușit break-ul în primul game, însă restul setului i-a aparținut româncei, care a câștigat cu 6-2.

    Este primul trofeu pe care jucătoarea din Constanța îl câștigă în sală, după ce, în acest an a spart gheața și pe zgură (Nurnberg și Budapesta), cât și pe iarbă ('s-Hertogenbosch) și hard (New Heaven).

    Simona nu joacă doar cel mai bun tenis din carieră în acest moment, ci arată unele lovituri de care sunt capabile doar câteva jucătoare din acest moment.

    În meciul cu extrem de combativa Stosur (n.r. - australianca a revenit la vârf după ce a învins boala Lyme, o jucătoare cu adevărat completă), românca a reușit să își țină concentrarea la un nivel foarte înalt, alternând eficient execuțiile creative și riscante, cu cele calculate. Încrederea pe care o are, după cinci finale câștigate din cinci disputate în acest an (n.r. - doar Serena Williams, liderul mondial, are mai multe), pare să fi dezlănțuit o super-jucătoare, care - în urmă cu doar un an și tot la Moscova - pierdea în turul doi, împotriva unei jucătoare mediocre (Vesna Dolonc), cu scorul de 1-6, 1-6.

    În acest moment, Simona ocupă poziția a 18-a în lume, cu un palmares extraordinar în acest an - 45 de victorii și doar 17 eșecuri. În 2013 a câștigat aproape un milion de euro din tenis, mai mult de jumătate decât obținuse în toată cariera.

    Simona Halep este, în acest moment, printre puținii sportivi români care concurează de la egal la egal cu cei mai buni din lume în domeniul său.
    constantintgd

  7. #17
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    Românul care reface traseul lui Badea Cârţan a ajuns în Italia

    Vizualizare foto
    • Mirel Magop, românul care reface traseul lui Badea Cârţan, a ajuns în Italia




    Mirel Magop este din Cârţişoara şi în data de 7 august a pornit spre Italia, îmbrăcat în straie populare şi în opinci. El a vrut să refacă întocmai traseul pe care celebrul personaj Badea Cârţan l-a făcut în urmă cu 140 de ani.
    Tocmai de aceea şi-a luat desaga în spate şi a plecat pe jos spre Roma. Acum este în Torino, unde va mai sta până mâine, atunci când va pleca mai departe, spre capitala Italiei.
    El trebuie să ajungă acolo pe data de 1 decembrie, la fel cum a făcut şi Badea Cârţan. În total va străbate aproape 3.000 de kilometri, dar pe care îi va parcurge într-un timp mai lung decât a făcut-o Badea Cârţan, şi anume, doar trei luni.
    Spre deosebire de personajul de acum 140 de ani, contemporanul Badea Cârţan are acum chiar şi o pagină pe o reţea de socializare, unde face chiar şi un jurnal de călătorie.
    „Un dac a coborât de pe Columnă”, au exclamat italienii când l-au văzut pe Badea Cârţan lângă Columna lui Traian.
    constantintgd

  8. #18
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    În Basarabia va fi dezvelit un nou bust al poetului Adrian Păunescu

    La sfîrşitul lunii noiembrie, în comuna Copăceni (jud. Bălţi) va fi dezvelit un nou bust al regretatului poet Adrian Păunescu.
    E un omagiu adus autorului în acest 2013, cînd el ar fi împlinit 70 de ani de viaţă. Monumentul este ridicat prin grija neobositului animator cultural Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova. Felicitări.
    Ultima modificare făcută de Komoandru; 28-October-2013 la 02:55 PM.
    constantintgd

  9. #19
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    Invenţia extraordinară a unui cercetător din Cluj: sângele artificial creat cu ajutorul viermilor marini (GALERIE FOTO)




    Vasile Măgrădean



    Radu Silaghi-Dumitrescu, cercetător în chimie, iniţiatorul proiectului de concepere a sângelui artificial (Foto: Raul Stef/Mediafax Foto) + zoom
    O reţetă de sânge artificial, care conţine o proteină din viermi marini şi care s-ar dovedi util în cazul unor intervenţii chirurgicale sau al unor accidente, a fost creată de o echipă de cercetători clujeni, testele preliminare pe şoareci având rezultate încurajatoare.
    O echipă de cercetători de la Facultatea de Chimie a Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj, condusă de conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu, face, de şase ani, cercetări de laborator pentru a produce sânge artificial, util în cazul unor intervenţii chirurgicale în care se pierde mult sânge sau în cazul accidentelor.
    Silaghi-Dumitrescu a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că specialiştii clujeni au reuşit să creeze o reţetă de sânge artificial - care nu are culoarea roşie, ci poate deveni chiar incolor -, iar testele preliminare pe şoareci au rezultate încurajatoare.
    Soluţia conţine apă, săruri şi o proteină - hemeritrina, extrasă din viermii marini, iar în unele preparate se adaugă albumina, o altă proteină, ca agent de protecţie faţă de agenţii de stres.

    "Din 2007 lucrăm la aceste experimente şi avem şi o finanţare specială din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Ideea este un deziderat la care s-au gândit mulţi în lume, sângele artificial, care trebuie să aibă o caracteristică pe care o consider importantă, şi anume rezistenţa la stres. Unicitatea vine din proteina unor viermi marini, care se numeşte hemeritrină, tot pe bază de fier, ca hemoglobina din sângele nostru, dar care este mult mai rezistentă la factorii de stres. Noi credem că acesta este secretul succesului şi motivul pentru care toţi cei care au încercat să producă sânge artificial au eşuat în testele clinice din cauza reacţiilor secundare ce implică factorii de stres din sânge, cum ar fi apa oxigenată, al cărei nivel din sânge depinde mult de boli, stres, efort fizic", a detaliat cercetătorul clujean.
    Potrivit acestuia, la testele de laborator reţetele se dovedesc rezistente la factorii de stres mecanic şi chimic, iar în testele preliminare pe animale par să nu dezvolte toxicitatea care apare în alte produse.
    "Rezultatele preliminare pe şoareci sunt încurajatoare. Şoarecii trataţi cu sângele artificial «Made in Cluj» au rămas indiferenţi, şi asta e tot ce ne dorim, nu dorim să fie mai bine ca înainte, ci, pur şi simplu, să nu prezinte semne de inflamaţie, de boală. Scopul final este să nu existe reacţii de respingere a sângelui artificial de către organismul uman, care există acum la anumite produse", a explicat Radu Silaghi-Dumitrescu.
    Potrivit acestuia, după finalizarea testelor pe animale, când specialiştii vor fi convinşi sută la sută că nu există nicio dovadă de toxicitate, se va putea încerca testarea pe oameni.
    "Eu aştept ca testele pe animale să poată să dea rezultate concludente într-un an sau doi, dincolo de asta deja nu mai ţine de cercetare, ci de autorizaţii. Testele pe oameni sunt un subiect foarte delicat, trebuie nişte autorizaţii foarte serioase şi reprezintă un risc enorm", a menţionat el.

    Radu Silaghi-Dumitrescu s-a concentrat pe extragerea hemeritrinei din viermii marini după ce a auzit de această proteină în perioada de patru ani cât a lucrat în laboratoare din SUA.
    "Hemeritrina este unică, se mai găseşte în câteva bacterii, dar în rest în foarte puţine organisme. Când mă gândeam foarte serios la cercetarea substitutelor de sânge, mi s-a părut o idee interesantă, ştiind despre acea proteină că refuză să reacţioneze cu agenţii de stres căreia hemoglobina îi cade pradă în termeni de milisecunde", a explicat cercetătorul, care a discutat cu un profesor din SUA, expert în proteina menţionată, iar acesta a fost de acord cu cercetările sale.
    Sângele artificial are aplicaţii în chirurgie, pentru că în timpul operaţiilor se pierde foarte mult sânge, dar şi în cazul unor accidente, când este nevoie de o cantitate mare de sânge pentru un timp scurt.
    "Ceea ce propunem noi nu este un înlocuitor permanent al sângelui, ci ceva care, pentru o zi, pentru câteva ore, poate să permită organismului să funcţioneze până când îşi regenerează propriul sânge cu toate celelalte funcţii. Încercăm să facem aici ceva ce doar transportă oxigenul şi permite inimii să pompeze mai departe sânge. Ideea este de a face sânge artificial instant, sub formă de praf, fără să îl depozitezi în frigider, unde stă o lună, după care expiră, se degradează parţial. Avem nevoie de un praf care poate fi lăsat la temperatura camerei, probabil pe termen nelimitat. Poţi să îl pui în raniţă, dacă eşti soldat în Afganistan şi îl ai la tine şi, în caz de nevoie, adaugi apă şi ai sângele pregătit", a explicat cercetătorul.

    Cercetările privind sângele artificial au loc în laboratoarele Facultăţii de Chimie a UBB, unde specialiştii pot obţine aproape orice doresc din punctul de vedere al reacţiilor chimice.
    Silaghi-Dumitrescu a adăugat însă că marea provocare a acestor cercetări este faptul că încearcă să facă ceva ce nu s-a făcut deloc în România, o alta fiind lipsa de predictibilitate privind fondurile.
    După finalizarea cercetărilor pe animale, studiile echipei lui Radu Silaghi-Dumitrescu vor fi publicate în reviste de specialitate, iar, ulterior, acestea vor fi brevetate.
    Radu Silaghi-Dumitrescu are 39 de ani, a absolvit cursurile Facultăţii de Chimie a UBB din Cluj-Napoca şi are două doctorate, unul în chimie anorganică, obţinut în 2005 la UBB, al cărui conducător a fost preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, iar celălalt în chimie bio-anorganică, obţinut în 2004 la Universitatea Georgia din SUA. El a lucrat timp de doi ani în Marea Britanie într-un colectiv integrat într-o reţea europeană numită "Euro Blood Substitutes". Din 2011 este conferenţiar la Facultatea de Chimie a UBB şi are peste o sută de articole publicate în reviste de specialitate.
    Sursa: Mediafax
    constantintgd

  10. #20
    Membru
    Avatarul lui Komoandru
    Data înscrierii
    Feb 2012
    Posturi
    8.909
    Puncte
    139.929
    Nivel
    100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Puncte: 139.929, Nivel: 100
    Progres nivel: 0%,
    Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Progres nivel: 0%,  Puncte necesare pentru următorul nivel: 0
    Activitate globală: 0%
    Activitate globală: 0%
    Realizări:
    7 days registered31 days registered3 months registered100 Experience Points250 Experience Points500 Experience Points1000 Experience Points1 year registered5000 Experience Points10000 Experience Points25000 Experience Points50000 Experience PointsOverdriveVeteran

    Implicit

    Oamenii de afaceri din Munţii Apuseni se opun mineritului cu cianuri

    Aceşti munţi, împreună cu raiul lor, vor fi raşi

    "Oferim 1000 de locuri de muncă, fără să distrugem Apusenii şi fără să otrăvim ţara"

    - Grupaţi în fundaţia "PRO MUNŢII APUSENI", proprietarii de hotele turistice, pensiuni, fabrici de mobilă şi ferme pomicole din Brad, Câmpeni şi Albac protestează împotriva daunelor imense pe care exploatările cu cianuri le vor aduce asupra activităţilor pe care le întreprind. Locurile de muncă pe care le oferă Gold Corporation sunt mult mai puţine decât cele existente deja în economia dezvoltată în Apuseni de afaceriştii români -

    Anatomia unei mistificări

    Sunt mai bine de 10 ani de când infernala maşinărie de propagandă a proiectului de exploatare a aurului de la Roşia Montană încearcă să convingă opinia publică românească despre cât de benefică ar fi pentru prospe*ri*tatea regiunii începerea activităţilor de minerit în Mun*ţii Apuseni. Ni se arată oameni schimonosiţi de tris*teţe, filosofând în faţa camerelor tv despre siguranţa unui loc de muncă, despre viitorul "copilaşilor" şi, în general, despre binecuvântarea aceasta, a noastră, a tutu*ror, de a avea un investitor "atât de responsabil şi de generos", precum Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), preocupat peste poate de marile probleme ale Apusenilor, în special, şi ale ţării, în general. Totul sună idilic în reclamele şi în pliantele RMGC. Ţi se aruncă în faţă sutele de locuri de muncă şi miliardele de dolari de care ar beneficia statul român şi ţi se dă de înţeles că, în plină criză mondială, cifrele acestea sunt tot ce contează şi că dacă nu ai o replică serioasă de or*din economic, mai bine îţi ţii gura. În zadar s-au stră*duit Academia Română, diverse organizaţii sau institu*ţii non-guvernamentale să explice că locurile de muncă promise oamenilor din zonă sunt foarte puţine şi pentru o perioadă foarte scurtă de timp - deci, nu rezolvă pro*blema şomajului, nici măcar pe termen mediu -, propa*ganda RMGC a continuat în mod agresiv, susţinută de o parte a televiziunilor şi presei scrise, şi de adminis*traţiile "goldiste" din zonă. Iată însă că în plin război al controverselor legate de proiectul de exploatare de la Roşia Montană, într-un moment cum nu se poate mai de*licat, când străzile marilor oraşe sunt blocate, dumi*nică de duminică, de zeci de mii de protestatari, RMGC primeşte o grea lovitură chiar din partea comu*nităţii de afaceri din Munţii Apuseni, tocmai acolo unde compania se simţea mai sigură pe ea în zona dis*cursului economic.
    Oamenii de afaceri din Munţii Apuseni se opun mineritului cu cianuri

    Foto: Florin Andreescu

    Grupaţi recent în Fundaţia Pro Munţii Apuseni, oamenii de afaceri din jurul Roşiei Montane, din Scă*rişoara, Albac, Abrud, Câmpeni şi din alte localităţi ve*cine, au redactat un amplu document prin care iau po*ziţie împotriva proiectului aurifer şi prin care demon*strează că deschiderea exploatării cu cianuri le-ar afec*ta iremediabil activităţile economice şi ar pune sub sem*nul întrebării sute de locuri de muncă! Cu alte cuvinte, departe de a fi soluţia salvatoare pentru toate problemele Apusenilor, Gold Corporation mai mult în*curcă decât ajută: creează câteva sute de locuri de mun*că, anulând altele, compromite o întreagă zonă şi pune pe butuci afaceri de milioane de euro din turism, prelu*crarea lemnului sau agricultură! Asta nu o să vedeţi în nicio reclamă şi nu o să citiţi în niciun pliant...

    "Uniţi, salvăm Roşia Montană!"

    Sunt o mână de oameni, dar sunt mai hotărâţi decât oricând. "Am ajuns să ne temem, noi, moţii, de ame*nin*ţările lor? Am ajuns să ne fie frică să vorbim contra lor? Am ajuns să ne fie frică să ieşim la proteste? Nu se mai poate aşa!", spune unul dintre sutele de partici*panţi la mitingurile săptămânale anti-RMGC de la Câmpeni. În ciuda influenţei puternice pe care compa*nia minieră o are în Apuseni, oamenii au început să iasă din case în număr tot mai mare. În fruntea protesta*ta*rilor se află câţiva dintre oamenii de afaceri cei mai res*pectaţi din regiune. S-au strâns laolaltă, deşi unii sunt concurenţi direcţi, între ei, pentru că au înţeles cât de mult rău ar putea face începerea exploatării aurifere de la Roşia Montană pentru afacerile pe care le con*duc. Au înţeles că acum e momentul să fie uniţi cu toţii pentru a salva Roşia Montană şi pentru a-şi salva pro*priile afaceri! S-au strâns într-un ONG, au luat
    Oamenii de afaceri din Munţii Apuseni se opun mineritului cu cianuri

    Adrian Nicola

    la puri*cat legile româneşti, europene şi internaţionale, au citit toată documentaţia disponibilă în cazul RMGC, au mers la Registrul Comerţului pentru a pune la punct o bază de date cu toate afacerile din zona Apusenilor, au vorbit cu asociaţiile investitorilor din zonă şi cu diverşi patroni şi au scris, fiecare, negru pe alb, pe hârtie, te*merile pe care le au şi ameninţările de care se simt vi*zaţi, în contextul în care se dă drumul proiectului de la Roşia. A rezultat un document riguros, de 50 de pagini, asumat de majoritatea comunităţii de afaceri din zona limitrofă Roşiei Montane, document pe care l-au pre*zentat opiniei publice şi comisiei parlamentare înfiin*ţate pentru analizarea dosarului RMGC.

    Mii de locuri de muncă în pericol

    Afaceriştii moţi demontează punct cu punct dezin*formările Gold Corporation, subliniază temeiurile pen*tru care începerea afacerii miniere reprezintă un prece*dent periculos şi fac o dură analiză a riscurilor pe care folosirea cianurii în Apuseni le aduc afacerilor lor. Mai mult decât atât, managerii din cadrul Fundaţiei "Pro Munţii Apuseni" oferă alternative de dezvoltare dura*bilă a Roşiei Montane şi a regiunii, pe baze ecologice, în acord cu tradiţia locală, demonstrează cum se pot în*fiinţa sute de locuri de muncă în locul celor oferite de Gold şi, în final, ameninţă că îşi vor muta afacerile din zonă, dacă se dă drumul proiectului aurifer. "Susţinem noi, cu afacerile noastre, peste 1.000 de locuri de mun*că. Cine îşi permite să compromită munca acestor oa*meni? Cine îşi permite pierderea acestor 1.000 de lo*curi de muncă?", scriu reprezentanţii mediului de afa*ceri din Apuseni. Un adevăr dureros, pe care îl strigă în stradă, la Câmpeni, duminică de duminică, de câteva săptămâni.
    Oamenii de afaceri din Munţii Apuseni se opun mineritului cu cianuri

    Ioan Uţiu

    "Am lucrat o echipă mare la acest studiu, despre cum afectează proiectul RMGC afacerile din zona Apusenilor. E important să se înţeleagă că în zona de impact a proiectului nu există doar activitate de mine*rit. Sunt multe alte afaceri şi sunt locuri de muncă care vor fi afectate în mod grav de începerea proiectului RMGC", spune Ioan Uţiu din Câmpeni, fost ofiţer în ar*mată, acum pensionar, militant ecologist convins şi membru în Fundaţia "Pro Munţii Apuseni". "Mai mulţi oameni de afaceri cu greutate în zonă au lucrat per*so*nal la acest studiu. Au fost în echipă reprezentanţi ai firmelor «Montana» şi «Transilvania Production», două dintre cele mai mari din industria prelucrării lem*nului şi a mobilei. Sunt oameni care au afaceri mari şi au interesul să-şi conserve locurile de muncă. Sunt mii de locuri de muncă în pericol!", completează Ioan Uţiu.

    "Dacă scriu pe un borcan de miere că e făcut la Roşia Montană, cine mi-l mai cumpără?"

    În cadrul studiului realizat de Fundaţia "Pro Munţii Apuseni", patronii din industria mobilei, oameni care girează investiţii de peste 4 milioane de euro în zonă, acuză că demararea exploatării de la Roşia îi va pune într-o postură imposibilă în faţa clienţilor lor externi. "Masa lemnoasă asimilează fracţiuni chimice poluan*te prin procesul de fotosinteză, iar mobilierul din lemn masiv va fi refuzat de beneficiari în ideea că e conta*minat. Cianurile se evaporă la 26 de grade, iar norii nu-i poţi controla, pot ajunge şi la 300 de kilometri depărtare. Vegetaţia va fi afectată, pădurea la fel, iar noi lemnul ni-l procurăm din Apuseni. Clienţii vor fi sceptici când vor auzi de mobilier produs în zona Ro*şiei...", mi se plânge Gabriel Rădac, proprietarul fa*bricii de mobilă Montana. "Păi, mie, dacă pun la vân*zare un borcan de miere şi scrie pe el că e făcut la Ro*şia Montană, cine mi-l mai cumpără? La fel şi cu pro*ducătorii de mobilă: ei lucrează pe o piaţă acerbă, iar concurenţa abia aşteaptă să servească povestea cu cia*nurile de la Roşia ca să-i scoată de pe piaţă pe ai noş*tri", îl completează Ioan Uţiu.
    Oamenii de afaceri din Munţii Apuseni se opun mineritului cu cianuri

    Manifestaţie de protest la statuia lui Avram Iancu

    Gabriel Rădac are 250 de angajaţi la fa*brică, oa*meni din Câm*peni şi din localităţi aflate pe o rază de 25 de kilometri. Produce pentru Olanda şi Ger*mania, pen*tru clienţi extrem de pretenţioşi şi de bine informaţi, care nu vor trece cu vederea povestea cu cianurile din Apuseni. Aceeaşi temere o au şi patronii altor două fabrici de mobilă din zonă. "Una dintre ele are 270 de angajaţi, alta 50. În to*tal, noi, oamenii de afaceri care am vorbit şi care ne opunem pro*iec*tului RMGC avem 600 de angajaţi. Cu tot cu furnizorii noştri ajun*gem la 1.000, mai mult decât propune Gold-ul. Deci, se pot face afaceri în zonă şi fără cianuri", punctea*ză afaceristul din Câm*peni.
    Gabriel Rădac şi co*legii săi din mediul de afaceri atacă în stu*diul Fundaţiei "Pro Mun*ţii Apuseni" şi faptul că legea cu dedicaţie pentru RMGC e neconstituţională şi că reprezintă un prece*dent periculos pentru regiune. "Dacă tot tăiem nişte munţi pentru RMGC, de ce să nu tăiem şi vreo 2.000 de hectare de pădure în Apuseni? Ce garanţie am eu că nu vine unul într-o zi să solicite acordarea unei suprafeţe de peste 2.000 de hectare de pădure, în schimbul că*reia va plăti o redevenţă de 10%? Exploatarea se face printr-o asociere cu statul român, care va avea o par*ticipare de 30%, se va extinde pe cel puţin 15 ani şi va crea peste 1.000 de locuri de muncă. Şi atunci ce fa*cem, îi dăm investitorului toată pădurea, numai pen*tru că ne promite 1.000 de locuri de muncă?", se aprin*de Gabriel Rădac.

    De ce cianuri, când la cules de ciuperci câştigi 100 de euro pe zi?

    Investitorii susţin că începerea mineritului va creşte costurile de pro*ducţie, pentru că A*pu*senii vor fi încadraţi într-o zonă cu risc ridi*cat din punct de vedere economic. Asta înseam*nă, automat, prime de asigurare mai mari pen*tru imobile şi pentru asigurări de viaţă. Apoi, infrastructura rutieră, deja precară, va fi afec*tată grav, în condiţiile în care acolo se vor face, ani de zile, cel pu*ţin trei trans*porturi cu substanţe peri*culoase, cianură şi mate*rial ex*ploziv, în fiecare zi. Dacă costurile unei afa*ceri vor creşte, dimpo*trivă, valoarea imobi*le*lor din zonă va scădea odată cu implementarea acestui proiect minier, având în vedere faptul că atracti*vitatea Mun*ţilor Apuseni se va di*mi*nua, căci po*tenţialii investitori sau per*soa*nele fizice vor evita să se mai stabilească aco*lo, din cauza riscului ridi*cat de mediu. Creş*terea animalelor va fi şi ea afec*tată, la fel şi tot mai dinamica industrie a fruc*telor de pădure. "Cu lem*nul s-a cam terminat în Apuseni, lu*mea trece tot mai mult pe ecologie. Cu*lesul de ciuperci şi de fructe de pădure e la mare modă acum. Bărbaţi în toată firea merg la cules fructe de pădure şi ciu*perci. Faci lejer 100 de euro pe zi, bărbat plus fe*meie. Astea sunt veni*turi care, iarăşi, s-ar pierde. Am făcut un calcul şi, nu*mai anul acesta, până la mijlocul lui septembrie, doar la punctul de colectare de la Valea Bistrei s-au predat ciuperci şi fructe de 2 milioane de euro!!!", spun in*ves*titorii din zonă.

    Lovitură letală pentru turism

    Oamenii de afaceri din Munţii Apuseni se opun mineritului cu cianuri

    Marş pentru viaţa Munţilor Apuseni

    Dar, mai mult decât orice, turismul va fi ireme*diabil lovit de începerea proiectului RMGC. Impactul va fi letal pentru Apuseni. Din datele prezentate de Fundaţia "Pro Munţii Apuseni", în zonă există peste 600 de pensiuni şi hoteluri, pentru care lucrează, direct sau indirect, aproape 5.000 de persoane.
    "Turismul este o activitate exclusiv ecologică, e incompatibilă cu orice activitate industrială poluantă. Nicăieri în lume staţiunile turistice nu coabitează cu exploatările industriale. Roşia Montană nu va fi o excepţie, ci va întări regula, generând o catastrofă peisagistică şi socială în regiune. Cianurile folosite timp de 17 ani la Roşia Montană şi metalele grele (în cantitaţi minime estimate de 220.000 tone) rezultate din prelucrarea minereului auro-argintifer vor avea un efect psihologic devastator asupra cererii turistice, care va ocoli regiunea, transformând-o într-un verita*bil deşert turistic. În acest mod, oraşele Abrud şi Câm*peni, situate la doar 5, respectiv 15 kilometri de epi*cen*trul exploatării, în loc să devină poli ai turismului din Munţii Apuseni, se vor confrunta cu depopularea şi subdezvoltarea. Ţara Moţilor, cu cei circa 90.000 de locuitori ai săi, poate trăi în totalitate din turism, încă 2000 de ani de acum încolo, în vreme ce RMGC promite 17 ani de prosperitate pentru circa 700 de persoane (nici ele toate din regiune). Celorlalţi 98.300 (98,4 %!!!) nu le oferă decât consecinţele nefaste ale unui proiect dezastruos", scriu în studiu patronii din industria turistică a zonei Apusenilor.

    Pariu cu statul, pe 1.000 de locuri de muncă

    Oamenii de afaceri din Munţii Apuseni se opun mineritului cu cianuri

    Cianurile ameninta şi istoria. Protest al moţilor în faţa grupului statuar al lui Horea Cloşca şi Crişan

    "Ce spun turiştii când aud de cianură?". "Am vorbit cu ei şi sunt îngroziţi. Nu e unul să susţină proiectul", îmi spune Adrian Nicola, tânărul patron al Vilei Vank, din Arieşeni. Are opt angajaţi permanenţi şi încă vreo şapte sezonieri, la cele 100 de locuri de cazare. Afacerea îi merge bine şi spune că dacă s-ar aran*ja puţin infrastructura, dacă s-ar amenaja galeriile de la Roşia Montană şi dacă s-ar pune în valoare mai bine comorile Apusenilor, Gheţarul Scărişoara, Gheţa*rul de la Vârtop, Izbucul Tăuz, satele de tip "crâng", Rezervaţia Detunatele, Peştera Pojarul Poliţei, Cheile Ordâncuşei, Dealul cu Melci, Casa memorială "Avram Iancu", de la Vidra, bisericile din Roşia Montană, Abrud, Ciuni, Gârda de Sus, Sohodol, Po*norel, Casca*dele Vidra şi Vârciorog, Târgul de fete de pe Muntele Găina, atunci s-ar pu*tea face turism de cinci stele în inima Ardealului. "Trec prin Apuseni cam 2.000 de turişti pe zi în lunile de vară şi de sărbă*torile de iarnă, deci potenţial există", spu*ne Adrian Nicola. Şi tot el pune un pariu cu autorităţile române. "Am discutat cu cole*gii patroni din turism şi am zis aşa: dacă ni s-ar da nişte facilităţi, nişte împrumuturi cu dobândă mică, 3-4%, noi garantăm - şi sun*tem doar o mână de oameni! - 1.000 de locuri de muncă. Da*că tot se dă statul de ceasul morţii să facă rost de locuri de mun*că, ne ocupăm noi, nu avem nevoie decât de un pic de ajutor, nu cerem marea cu sarea. 1.000 de locuri de mun*că pe riscul nos*tru, fără să distrugem Apusenii şi fără să otrăvim ţara!", mai spune Adrian Nicola, apoi îşi ia un steag mare, tricolor, şi por*nim în trombă spre Câmpeni. E duminică, e zi de protest, iar mo*ţii adevăraţi ies la lup*tă pentru Roşia Mon*tană.
    constantintgd

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan este/sunt 1 utilizator(i) care navighează în acest subiect. (0 membrii și 1 vizitatori)

Thread-uri Similare

  1. povestile romanilor
    De Komoandru în forumul Istoria
    Răspunsuri: 52
    Ultimul Post: 29-November-2016, 11:14 AM
  2. Dramele romanilor
    De Komoandru în forumul Istoria
    Răspunsuri: 38
    Ultimul Post: 13-August-2016, 06:30 PM
  3. Crestinismul ortodox religia fundamentala a romanilor
    De giumbusluc în forumul Religie
    Răspunsuri: 2
    Ultimul Post: 28-January-2014, 04:14 PM
  4. Elenele in istoria romanilor
    De Komoandru în forumul Istoria
    Răspunsuri: 0
    Ultimul Post: 10-March-2013, 11:39 PM
  5. Zicale da€™ale romanilor
    De admin în forumul Timp liber
    Răspunsuri: 1
    Ultimul Post: 11-April-2010, 08:19 PM

Permisiuni postare

  • Nu puteţi posta subiecte noi.
  • Nu puteţi răspunde la subiecte
  • Nu puteţi adăuga ataşamente
  • Nu puteţi modifica posturile proprii
  •