• Forumul forpedia.ro a fost redeschis. Este 80% functional, inca mai lucram sa eliminam toate erorile. In partea de jos a paginii pot fi alese diverse teme grafice care schimba design-ul forumului, sau poate fi modificata limba. In cazul in care nu va mai amintiti parola contului si nu mai aveti acces la adresa de email cu care v-ati inregistrat, va recomandam sa va faceti un cont nou. Daca care intampinati probleme cu functionarea forumului va rugam sa ne contactati la [email protected]

ETIMOLOGIE

Old DG

New member
Radu Beligan - Motto pentru un volum de memorii: "Nu vorbi niciodata despre tine. Scrie! "

In ciuda diferentei de varsta dintre noi, Victor Eftimiu mi-a acordat prietenia lui, mai ales dupa ce am jucat rolul vagabondului din "Omul care a vazut moartea". Faceam deseori vacantele impreuna la mare si ne pierdeam in lungi discutii peripatetice, el in plina faconda, eu fermecat de eruditia lui in multe domenii.
Eftimiu, care se nascuse in Bobostita din Epirul albanez si n-a stiut, pana la sapte ani, nici o boaba romaneasca, era pasionat sa descopere originea unor cuvinte si detinea secretul multor etimologii neasteptate. De pilda, imi spunea el, cuvantul sandulie, cu care oltenii numesc covorasul de langa pat, vine de la frantuzescul "descente du lit". Cine si-ar fi inchipuit ca atat de neaosul mujdei vine tot din franceza: mousse d'ail (adica spuma de usturoi)?
Cuvantul misto, revendicat de tigani, deriva, dupa Eftimiu, de la sintagma nemteasca "mit stock", adica "cu baston", ceea ce inseamna cineva de conditie buna. Un tip cu baston e un tip misto!
Tot din germana ne vine si cuvantul smecher. Boierii olteni care aveau podgorii, imi explica Eftimiu, au angajat specialisti in degustarea vinurilor. In germana, schmecken inseamna a avea gust, a fi bun la gust. Omul care facea operatia era un smeker, adica un specialist pe care nu-l puteai pacali cu un vin prost. De aici, prin extensiune, un individ istet, imposibil de tras pe sfoara.
Odata, la Constanta , ne-am oprit in fata unei vitrine in care erau expuse vreo douazeci de busturi in miniatura ale lui Ovidiu, exilatul de la Tomis. Niste orori din ghips, trase in serie. Peste gramada de busturi kitsch, un anunt scris cu litere mari preciza: "OVIZI, 6 lei.
Imi amintesc explozia de ras pe care ne-a starnit-o acest plural stupefiant si, de aici, consideratiile de ordin lingvistic. In fond, negustorul facuse o analogie: GUVID-GUVIZI, OVID-OVIZI...
Cu totul neasteptata este originea altor doua cuvinte a caror etimologie o descoperise Eftimiu. E vorba de patachina si joben.
Dictionarul ne spune ca patachina e planta numita in latineste Rubia tinctorum, dar nu ne arata ca tot patachina se spune si unei femei de moravuri usoare. Care e radacina acestei patachine? In Bucuresti, exista pe vremuri un vestit mezelar pe nume Patac. Fratele acestuia a fost cel dintai care a deschis in Romania un "santan" pe bulevardul Elisabeta, importand de la Viena niste fete vesele care circulau seara pe bulevard in fata "institutiei", ca sa atraga clientela. Acestea erau "fetele lui Patac", adica patachinele...
In ce priveste cuvantul joben, multa lume se intreaba de ce acest soi de palarie e desemnata in toate limbile cu cuvinte care indica forma ei (in franceza haut-de-forme, in engleza top hat, in germana zylinder, in italiana cilindro, limba romana fiind singura in care numele inaltei palarii are cu totul alta denumire, afara de aceea populara de "tilindru". Explicatia este simpla: cel ce a introdus in Bucuresti prestigiosul acoperamant era un negustor francez care avea magazinul pe Calea Victoriei si se numea Jobin.
Tot Eftimiu mi-a revelat ca, in limba engleza, animalele comestibile au doua nume, un nume cand sunt moarte si un alt nume cand sunt vii. Boul se cheama OX cand e pe patru picioare. Si cand e taiat se cheama beef.. Vitelul viu se cheama calf, mort se cheama veal. Porcului i se pune pig cand e viu si pork cand e mort. Oaia este sheep cand traieste, si, cand moare, devine mutton. De ce? Fiindca in Anglia , incepand cu secolul al XIII-lea, paznicii de turme au fost intotdeauna nemti: OX, sheep, calf, pig. In vreme ce bucatarii au fost totdeauna francezi: veau - veal; porc - pork; mouton - mutton; boeuf - beef!
 

Old DG

New member
Numele Petru / Petre - origine si etimologie;
Semnificatia numerologica a numelui Petre / Petru
 

anuk

Moderator
Pe 8 noiembrie este marele praznic al Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, numiti in traditia romaneasca si Sfintii Voievozi (ai ostirilor ceresti).



Mihail este implinitorul dreptatii dumnezeiesti, purtand in mana dreapta sabia de foc. La porunca Domnului, el l-a alungat din cer pe Lucifer, ingerul razvratit. Numele, de origine evreiasca (Miha'El), se talmaceste "Cine este ca Dumnezeu?" (mi, "cine"; ke, "ca"; El, prescurtare de la Elohim). In romaneste, formele cele mai frecvente sunt astazi Mihai, Mihail, Mihnea, Mihaela, cu diminutivele Mihaita, Misa sau Michi. Dintre formele mai vechi, multe au supravietuit doar ca nume de familie: Mihaila, Mihalache, Mihalcea, Mihu etc.



Gavriil - apare, in ambele Testamente, drept calauzitorul spre adevar si vestitorul ceresc cel mai de seama al Cuvantului dumnezeiesc (fiind cunoscut mai ales datorita profetului Daniel si evanghelistului Luca). Gabri'El inseamna in evreieste "Dumnezeu a fost puternic", tragandu-se din radacina verbala gabar, "a fi puternic", alipita numelui dumnezeiesc El (prescurtare de la Elohim).


http://www.crestinortodox.ro/

 

anuk

Moderator
Originea cuvantului Ler in limba romana

Cuvantul ler ne dovedeste vechimea colindelor noastre religioase din epoca daco-romana (sec. II-VI)



Amintim ca Miron Costin, M. Gaster si Al. Cihac considerau ca ler provine din slavul lel (= zeul Cupidon).

Dimitrie Cantemir, Petru Maior, Gh. Sincai, C. Saulescu, At. Marienescu, G. Missail, Gr. Toeilescu si A. D. Xenopol deduceau cuvantul respectiv din Aurelian

I. G. Sbiera considera ca ler reprezinta pe Lar al saturnaliilor romane ele la 23 decembrie.

Ar. Densusianu deriva pe ler din latinul liber = Jupiter Liber ("Jupiter Daruitorul")

B. P. Hasdeu din Lar Dominus, si se intreba: "sa fie Aurelianus sau mai curand Valerianus ?, sa fie el slavicul Lei - Cupidon (Chiac), ori si alt ceva" ?

Gr. Cretu il deriva din "

Bl. N. Voronca ler reprezinta pe larii, patronii Romei. Dimitrie Dan a

In 1920, acad. Al. RosettiDimitrie Dan si acad. AL Rosetti este considerata cea mai justificata lingvistic si ea a fost insusita in
imitrie Dan si acad. Al. Rosetti, considerand ca "este gresita". Primul articol este semnat de C. Rupa, Shakespeare si folclorul romanesc, in "No Tracii" (an. XIX, nr. 183, ianuarie 1990, pp. 8-12), care propune o alta explicatie. In concluzie, autorul spune ca refrenul colindelor noastre, lerui, ler, se traducea, foarte probabil, prin "(Dumne)zeule, Doamne", "Doamne, Doamne" etc., fiind o invocatie careia superstratul latin i-a subliniat sensul cu anafora "Doamne", rezultand "lerui, ler, Doamne". "In acest context, explicatia lui Dimitrie Dan - preluata si de dictionare este gresita. Ler nu provine din canonicul (Ha) llelu (iah Domine), ci invers, locutia crestina s-a suprapus pe o invocatie balcanica precrestina: Hailerui, Doamne, Hoja lero dolerije" (p. 11).

Articolul este mai lung cu argumente pro si contra .Poate fi citit
AICI

 

anuk

Moderator
Nu fi...... informatia depinde de sursa , nu ?
Deontologic ar fi ca o informatie sa vina din 3 surse diferite :D:
 

anuk

Moderator
Etimologia cuvantului echinoctiu

Cuvantul "echinoctiu" deriva din limba franceza - "equinoxe" -, care, la randul lui provine din latinescul "aequinoctium", format din "aequus" - "egal" si "nox", "noctis" - "noapte".
 

anuk

Moderator
Originea cuvantului Paste si formele lui in alte limbi


Originea cuvantului Paste (cu pluralul Pasti) o regasim in ebraica: la evrei, cuvantul Pascha (pesah) inseamna trecere, fiind mostenit de la egipteni si desemnand sarbatoarea anuala a azimilor.
Sarbatoarea se tinea la 14 Nisan, in amintirea trecerii prin Marea Rosie si eliberarea din robia Egiptului. Totodata, sarbatoarea coincidea si cu prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara.
Trecerea termenului ebraic in vocabularul crestin se datoreaza faptului ca evenimentele istorice comemorate prin sarbatoarea Pastelui (insemnand patimile, moartea si invierea lui Hristos) au coincis cu Pastele iudaic din acel an.

Asadar, inrudirea cronologica intre aceste doua evenimente a determinat preluarea termenului in vocabularul crestin, cu sensul de patimi, moarte si ulterior invierea Domnului.

Cu acest sens nou, termenul evreiesc de pascha trece in limba greaca, prin transcriere, iar ulterior si limba romana il va prelua, prin intermediul filierei greco-bizantine, sub denumirea de Pasti.

Tot din acelasi termen provine si termenul francez Pasques, precum si cel spaniol de Pascua.

In secolele trecute, la catolici, a fost raspandita si o alta interpretare, bazata pe sensul cuvantului grecesc de la care a provenit termenul:

In cazul limbilor germanice, originea termenului Easter/Ostern nu este cunoscuta cu exactitate, insa se banuieste ca aceasta deriva din numele zeitei primaverii si a fertilitatii Eostre/Ostara.

Alte surse plaseaza originea cuvantului in termenii latini hebdomada alba, sau saptamana alba, termen cu care latinii numeau saptamana Pastelui, datorita straielor pe care le purtau nou-nascutii. Printr-o eroare de traducere, termenul a aparut ulterior, in vechea germana superioara, ca eostarum (plural al cuvantului alba), care in cele din urma a devenit Ostern, in germana moderna, si Easter, in engleza.

Limba rusa foloseste termenul de Inviere (Bockpecenue) pentru a desemna Pastele.

http://www.traducembine.ro
 

anuk

Moderator


Analizat etimologic, numele din calendarul modern pentru cea de a noua luna a anului aminteste, prin prima parte (septem-), denumirea celei de a saptea luni dintr-un vechi calendar roman, care cuprindea numai zece subdiviziuni principale (september). Varianta culta de factura greco-slavona septembrie a fost dublata (si precedata) din cele mai vechi scrieri romanesti de numele popular rapciune, atestat inca de la Coresi. Considerind originea lui rapciune neelucidata, Dictionarul limbii romane al Academiei sugereaza insa legatura cu lat. uvintului latinesc.

Astfel, in calendarul omului naturii, acest nume popular al lui septembrie, ca si masalar pentru august, ar reprezenta referiri la timpul culesului, al recoltatului. La aceleasi preocupari, dar si la grija pentru recoltele anului viitor, ne trimite si denumirea luna lui causRapciune brumarel sau brumar cel mic,vinicer si vinitel, vinicer este luna viilor,
 
Sus