• Forumul forpedia.ro a fost redeschis. Este 80% functional, inca mai lucram sa eliminam toate erorile. In partea de jos a paginii pot fi alese diverse teme grafice care schimba design-ul forumului, sau poate fi modificata limba. In cazul in care nu va mai amintiti parola contului si nu mai aveti acces la adresa de email cu care v-ati inregistrat, va recomandam sa va faceti un cont nou. Daca care intampinati probleme cu functionarea forumului va rugam sa ne contactati la [email protected]

NOSTALGII

degetica

New member



sunt eu... si toamna,
ce stim povesti frumoase-a spune,
si ne lasam ades invesmantate-n brume
gaseste-mi leac...si de-l gasesti...imi spune!

rodica cernea
 

degetica

New member


Bucurie
Ma bucur sa-mi umplu parul cu voi, frunze de toamna,
sa fug prin padurea nebuna, cazand si razand, si sa-mi zgarii
obrazul, in scoicile voastre scortoase ... Ma bucur sa-mplant
in toamna roscata strigatul meu adanc, singuratic,
sub boltile pline de aer uscat, de fosnet de vant,
sa fug, sa cad si sa rad pe pamantul impodobit
de galbenul tau sarut cu o mie de buze, toamna !

Nina Cassian

 

anuk

Moderator
Voiam sa raman in septembrie

Voiam sa raman in septembrie
pe plaja pustie si palida,
voiam sa ma-ncarc de cenusa
cocorilor mei nestatornici
si vantul greoi sa-mi adoarma
in plete cu apa navoade;
voiam sa-mi aprind intr-o noapte
tigara mai alba ca luna,
si-n jurul meu - nimeni, doar marea
cu forta-i ascunsa si grava;
voiam sa raman in septembrie,
prezenta la trecerea timpului,
cu-o mana in arbori, cu alta-n
nisipul carunt - si sa lunec
o data cu vara in toamna...
Dar mie imi sunt sorocite,
pesemne, plecari mai dramatice.
Mi-e dat sa ma smulg din privelisti
cu sufletul nepregatit,
cum dat mi-e sa plec din iubire
cand inca mai am de iubit...

Nina Casian
 

degetica

New member
Savonarola


de Nichita Stanescu




Mi se arata
Savonarola care-mi zise :
Sa ardem copacii pe rugul vanitatilor,
sa ardem iarba, griul, porumbul,
ca sa fie totul mult mai simplu !
Sa sfarimam pietrele, sa smulgem
riurile din albie, ca sa fie totul
mai simplu, cu mult mai simplu !
Sa renuntam la picioare,
pentru ca mersul e-o vanitate.
Sa renuntam la privire,
pentru ca ochiul e-o vanitate.
Sa renuntam la auz pentru ca urechea
e-o vanitate.
Sa renuntam la miini,
ca sa fie totul mai simplu, cu mult
mai simplu !
Mi se-arata
Savonarola in vis,
ca o rana veche a creerului lumii.
Mi se-arata in vis
si m-am trezit urlind si strigind.


Toamna

de Nichita Stanescu





Crezi tu ca da?
Din frunze-n jos, verdele cade si se schimba.
Pe negindite am ajuns sa si vorbesc o alta limba si pasul din greseala, stins, sa calce-o coaja de planeta -desigur alta, ridicind o aura de somn, concreta.
Pesti mari si
Capricornul, steaua cea galbena,
Canopus, o desfid
Crezi tu ca da?
Mai bine somnul cu pleoape-l invelesc, de vid, si-adorm pe-o frunza-n leganare, zburind spre polul alb din
Nord.
Si ma inalt zvirlind nervura verdetii grele peste bord.
 

anuk

Moderator
Intre mine si ea

Intre mine si ea
S-au ivit dintr-o data
Un parau, o sosea
Si o cale ferata.

N-aveam loc de intors,
Am lasat-o in noapte
Cu-o hainuta pe tors
Pregatita sa rabde.

Din parau nici un val
N-avea gust de-nviere.
Ea statea sus pe deal
Si-ncepuse sa spere.

Numai ca pe pamant
E o cruda rasplata,
Mai exista oricand
Si o cale ferata.

Semafor - semafor,
Dar mai mult tragedie,
Cand traversele dor
Despartirea tarzie.

Si, in rest, nu-i nimic
Decat fluierul straniu
Despre care toti zic
Ca le trece prin craniu.

Intre mine si ea,
Nu-i nimic niciodata:
Un parau, o sosea
Si un tren ce va sta
Intre mine si ea
Pe o cale ferata.



Adrian Paunescu
 

anuk

Moderator
Sfarsit de Septembrie

Agonizeaza Septembrie, sfarsit de puteri
Si strange la piept, cu mana de oase
Nostalgia zilei de ieri.

Prin frunze putrezite cauta pamant
Sa-ngroape durerea amara,
Plange si striga aiurand
Caci simte cum din ceruri,
Sfarsitul coboara.

Septembrie isi poarta frunzele pe-alei
Si mintea ma doare, caci vantul repeta
Cu exactitate cuvintele ei.

Ea nu ma vrea.

Dar nici nu-mi pasa ca suferinta m-alunga
Din casa.

Sfarsit de septembrie.

Pe strazi cu aer de metal
Ce-mi chinuie plamanii
Imi tremura si inima de frig
Si latra dupa mine cainii.

Dario Pecarov
 
Sus